Șaisprezece aliați NATO au trimis aproximativ 1.000 de militari pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 32 de kilometri de gardul de sârmă ghimpată care separă Lituania de aliatul Moscovei, Belarus şi la 151 km de Rusia însăși. Germania a desfășurat 12 lansatoare Patriot, folosite pentru a intercepta rachete balistice și de croazieră, sau avioane de război. Spania a trimis un sistem de apărare aeriană NASAMS, iar Franța a mers cu obuziere autopropulsate Caesar. De asemenea, împreună cu Finlanda și Danemarca, Franţa are avioane militare în Lituania, iar alături de Marea Britanie furnizează echipament antidrone. Polonia și Germania au trimis forțe de operațiuni speciale susţinute de elicoptere. Alții aliaţi au luat măsuri pentru a face față oricăror atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarant că ar fi fost mai mult decât iresponsabil să laşi cerul neprotejat când sosesc lideri din 40 de ţări aliate şi partenere. Pe agenda reuniunii se află discuțiile despre provocările de securitate cu care se confruntă Alianța, creșterea cheltuielilor pentru apărare ale NATO, extinderea programelor de parteneriat şi mai ales integrarea euro-atlantică a Ucrainei și sprijinul militar pentru Kiev. Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a confirmat participarea la summit, dar încă nu se ştie dacă va merge la Vilnius sau se va alătura aliaţilor prin legătură video. Potrivit autorităţilor ucrainene, decizia va fi luată în funcţie de situaţia de pe front. Ucraina așteaptă ca summitul să adopte un calendar clar pentru aderarea sa la NATO și garanții de securitate până când țara va deveni parte a Alianţei militaro-politice. La Vilnius va avea loc şi prima reuniune a Consiliului Ucraina-NATO, o platformă în care partea ucraineană va fi un participant deplin cu drept de vot.
