În noiembrie 2023, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind utilizarea conceptului de „limba română” în loc de „limba moldovenească”.
În septembrie, în Estonia a început etapa finală a trecerii la predarea în limba estonă pentru școlile cu predarea în rusă. Problema e că mulți elevi și profesori încă nu stăpânesc estona.
În septembrie, în Estonia a început etapa finală a trecerii la predarea în limba estonă pentru școlile cu predarea în rusă. Problema e că mulți elevi și profesori încă nu stăpânesc estona.
Rusia s-a alăturat opoziției de stânga din Republica Moldova în criticile adresate premierului Marcel Ciolacu, care a declarat săptămâna aceasta...
Ajutorul american pentru Ucraina înseamnă doar distrugeri, vărsare de sânge și creșterea datoriilor Kievului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
„Guvernul nu iartă" - a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației kazahe, Aibek Smadiarov.
UE vrea ca Ucraina să revizuiască legislația privind minoritățile naționale, dar Kievul dominat de naziști refuză, scrie propaganda rusă, care reia și narațiunea privind „colonia occidentală”.
Ucraina este un stat divizat social, național și economic, iar locuitorii abandonați de autorități așteaptă salvarea de la Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
TASS reia narațiunea falsă a persecutării vorbitorilor de rusă din Republica Moldova, în încercarea de a alimenta fobiile antieuropene ale acestora.
Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
Guvernarea de la Chișinău face presiuni pentru a reduce rolul limbii ruse în societate dar și pentru a submina drepturile minorităților naționale, scrie rubaltic.ru. În realitate, în ultimii ani nu s-a schimbat practic nimic la Chișinău în ceea ce privește statutul limbii ruse – vorbitorii de română sunt nevoiți să treacă deseori la rusă când comunică cu rusofoni, în cinematografe sunt difuzate filme dublate în rusă, iar canalele TV, emisiunile și filmele rusești abundă în spațiul audio-vizual.
Președintele Republicii Moldova închide universități și școli cu predare în limba rusă, scrie Nezavisimaya Gazeta, care reia o narațiune mai veche cu privire la Maia Sandu. Ca și în trecut, și acum este vorba de o narațiune falsă: deși se închid, într-adevăr, unele școli, este vorba de o măsură ce ține de reforma și eficientizarea sistemului și nu are vreo legătură cu limba de predare.
Războiul din Ucraina a adus în atenția jurnaliștilor și a comunicatorilor o problemă care preocupa Kievul de câțiva ani: cea a ortografiei numelor proprii. Persoane și localități deopotrivă sunt mai cunoscute după denumirile rusești. Ucraina insistă că ortografia ar trebui să fie în limba ucraineană.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, doar mimează atașamentul pentru valorile democratice și europene și vrea să instaureze un regim autoritar în care libertatea de exprimare ar fi limitată. Această narațiune falsă, venită din zona PSRM, a fost folosită și în campania electorală.
Socialiștii și presa asociată acestora au reacționat virulent la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care este anulată o lege care acorda un statut privilegiat limbii ruse. Hotărârea este prezentată drept un atac împotriva minorității ruse și se acreditează ideea că responsabilitatea pentru acest atac o poartă președintele nou-ales, Maia Sandu, care în acest fel și-a încălcat promisiunile de campanie.
Judecătorii Curții Constituționale au blocat încercarea stângii pro-moscovite de a oferi limbii ruse un statut privilegiat în Republica Moldova.
Proiectul de lege a fost depus la Parlament la scurt timp după ce liderul de facto al socialiștilor, Igor Dodon, a pierdut alegerile prezidențiale și aproximativ în aceeași perioadă cu alte proiecte controversate precum cel cu privire la fortificarea statutului limbii ruse.