Partidele care alcătuiesc actuala coaliție de guvernare din Estonia au suferit o înfrângere drastică în alegerile locale, pierzând în fața formațiunii susținute de populația rusofonă a țării. Rezultatul ar putea prevesti probleme (și o posibilă schimbare de direcție) în perspectiva alegerilor parlamentare de peste doi ani.
Populația rusofonă s-a simțit marginalizată și a răspuns la apelul la mobilizare al Centriștilor
Alegerile locale din octombrie au confirmat ceea ce pentru mulți era deja evident: popularitatea guvernului actual este la cote minime, în timp ce opoziția câștigă teren.
În ajunul scrutinului, sondajele indicau o victorie clară pentru partidele de opoziție. Potrivit cifrelor oferite de Norstat, Partidul de Centru și Patria conduceau în majoritatea regiunilor. În nordul țării, în zonele cu o populație numeroasă de vorbitori de rusă (inclusiv în Tallinn), Centriștii conduceau detașat în sondaje. Cu doar câțiva ani în urmă, formațiunea părea condamnată, după ce un scandal de corupție de răsunet a dus la demisia mai multor membri proeminenți. La ultimele alegeri locale, practic, partidul a reușit să renască din propria cenușă.
La nivel național, Partidul de Centru s-a clasat pe locul al doilea, pierzând doar în fața alianțelor electorale. La Tallinn, Centriștii au obținut o victorie clară, obținând 41,7% din voturi, depășindu-i pe Social-Democrații aflați la putere. Acest succes s-a datorat în mare parte mobilizării populației rusofone, nemulțumită de deciziile autorităților centrale.
Principalul motiv de revoltă a fost decizia guvernului de a retrage cetățenilor ruși rezidenți în Estonia dreptul de a vota în alegerile municipale. În majoritatea cazurilor, vorbim de membri ai aceleiași familii, care trăiesc în Estonia de decenii, deși au pașapoarte diferite – iar de curând, și drepturi electorale diferite. O altă sursă de frustrare pentru comunitatea rusofonă a fost reforma învățământului în limba rusă. Teoretic, proiectul de lege a încercat să elimine segregarea, deși în practică, tranziția școlilor rusești la predarea în estonă a afectat calitatea educației și a lăsat numeroși profesori de limbă rusă fără loc de muncă.
La Tallinn, un motiv suplimentar de nemulțumire a fost redenumirea și reorganizarea mai multor instituții culturale cu profil rus. În iunie, Teatrul Rus, finanțat de Ministerul Culturii, a fost redenumit Teatrul Südalinna, numele fiind ales după cartierul central în care se află. Motivul schimbării este limpede: pe fondul războiului din Ucraina, denumirile care conțineau cuvântul „rus” au devenit indezirabile.
Din punct de vedere istoric, nu vorbim de un fenomen nou: la începutul Primului Război Mondial, Sankt Petersburg a fost redenumit Petrograd pentru a elimina orice urmă de „spirit german”. Aceeași soartă au avut-o Teatrul Rus și Centrul Cultural Rus din Tallinn – ale căror noi denumiri, se pare, nu le știe nimeni în capitală. În septembrie, inscripția cu numele vechi al Teatrului a dispărut de pe fațada clădirii, iar anterior, au fost îndepărtate toate simbolurile sovietice de pe clădirea fostului Centru Cultural Rus.
Schimbările nu s-au oprit aici: Ministerul Culturii, controlat de partidul premierului, a redus semnificativ finanțarea fostului Teatru Rus – cu 15,5%. În consecință, instituția a fost nevoită, în septembrie, să concedieze opt actori și membri ai personalului administrativ. Printre cei disponibilizați se numărau vedete locale apreciate de publicul rusofon.
Câteva zile mai târziu, două dintre actrițele concediate, Larisa Savankova și Ekaterina Kordas, au anunțat că vor candida la alegeri pe listele Partidului de Centru – singura forță politică majoră condusă de un politician rusofon, Mihhail Kõlvart, fost primar al Tallinnului. „Din păcate, asistăm la o distrugere deliberată și cinică a unui lucru care are o valoare imensă pentru o parte semnificativă a populației, în timp ce societatea este privată de ultima ei șansă de reconciliere”, a declarat Savankova pentru ERR.
Importanța acestui episod preelectoral a fost recunoscută imediat de primarul orașului, Social-Democratul Jevgeni Ossinovski, care a anunțat că administrația locală este dispusă să-i sprijine pe actorii concediați.
Cu toate acestea, actrițele nu au reușit să obțină voturile care le-ar fi asigurat mandatele de consiliere municipale, însă partidul a câștigat 37 de locuri, dintre care mai mult de jumătate au revenit politicienilor rusofoni. Totuși, nu a fost suficient pentru a forma o majoritate – mai ales că Social-Democrații au obținut un rezultat record, profitând de faptul că o parte dintre votanții tradiționali ai Partidului de Centru nu au fost lăsați să voteze.
Partidele pro-UE și pro-Ucraina riscă să piardă complet puterea
Soarta viitoarei coaliții din Tallinn se află acum în mâinile partidului conservator de dreapta Patria, care a primit oferte atât din partea liderului Centrist, Mihhail Kõlvart, cât și din partea actualului primar Social-Democrat, Jevgeni Ossinovski. Pentru a forma o coaliție fără Centriști, Social-Democrații ar trebui să se alieze cu aproape toate celelalte partide care au depășit pragul electoral – un scenariu complicat, având în vedere relațiile tensionate și disputele recente cu Partidul Reformist, principalul partid din coaliția națională de guvernare din care fac parte și Social-Democrații.
Un alt partid aflat la guvernare, Estonia 200, a suferit o înfrângere usturătoare: formațiunea Ministrului Educației a obținut un rezultat decent doar la Tartu și nu a reușit să intre în consiliul municipal din Tallinn.
Votul de protest a fost și mai evident la Narva. Retragerea drepturilor electorale pentru cetățenii ruși a avut cele mai clare consecințe în această regiune de graniță, unde majoritatea absolută a populației este rusofonă. Peste 35% dintre locuitorii din Narva au votat pentru Lista Populară, partid condus de Mihhail Stalnukhin, un fost Centrist exclus din partid în urmă cu trei ani, după ce a declarat că cei care demolează monumente sovietice sunt naziști și i-a numit fasciști pe membrii guvernului și pe Premierul Kaja Kallas (Partidul Reformist).
Partidul de Centru s-a clasat pe locul al doilea la Narva, cu mai puțin de o treime din voturi. Pe locul al treilea s-a situat alianța electorală a actualului primar, Katri Raik, iar o altă alianță, formată de noul partid Planul B, a obținut 12,8% din voturi. Această formațiune l-a desemnat drept candidat la primărie pe Urbo Vaarmann, fost deputat Centrist, condamnat anterior pentru mită și fraudă. Acest lucru nu a împiedicat Planul B să candideze sub sloganul: „Nu suntem politicieni și funcționari care stau de decenii în birouri. Suntem locuitori obișnuiți ai Narvei: muncitori, profesori, antreprenori, tineri, pensionari. Suntem la fel ca voi!” Această strategie, dar și faptul că partidul a mizat pe neatenția (sau mai degrabă pe neștiința) electoratului din Narva, au funcționat. Planul B a reușit să smulgă voturi de la un alt partid de opoziție, deschis pro-rus, Koos („Împreună”). Acesta ar fi avut șanse reale de succes, dacă drepturile de vot ar fi fost păstrate pentru toată lumea, dar în noile condiții a obținut doar 4% din voturi la Narva. Partidul și-a pus principalele speranțe în Tallinn, unde candidatul său la primărie era Aivo Peterson, aflat în prezent în arest, sub acuzația de trădare. Chiar și așa, formațiunea nu a reușit să obțină vreun rezultat semnificativ în capitală.
Singura localitate unde Koos a avut un motiv de bucurie a fost orașul minier Kohtla-Järve, din nord-estul Estoniei. Acolo, partidul (care promovează relații mai apropiate cu Rusia) a devenit a treia forță politică din țară, câștigând trei din cele 25 de mandate în consiliul local. Totuși, Partidul de Centru și-a menținut supremația, la fel ca în alte câteva orașe rusofone – inclusiv în Sillamäe, în comitatul Ida-Viru, unde a obținut 80,9% din voturi.
Alegerile locale au confirmat încă o dată că, în lipsa vreunei surprize în următorii doi ani, va fi dificil pentru partidele de guvernământ să rămână la putere la viitoarele alegeri parlamentare. Având în vedere sondajele actuale, Estonia 200 riscă să dispară de pe scena politică, iar Partidul Reformist ar putea fi nevoit să-și schimbe conducerea. Deși nu se vorbește încă despre demisia Premierului, conducerea filialei partidului din Tallinn a anunțat deja că va face pasul în spate.
Decizia privind alianța pe care o va face Patria în capitală va oferi o imagine despre o posibilă structură a guvernului Estoniei peste doi ani. Cele mai „rusești” și cele mai „estoniene” dintre marile partide din Estonia au mai guvernat împreună, pe vremea când Partidul de Centru era condus de Jüri Ratas, care la actualul scrutin a candidat din partea Patriei. Rămâne de văzut în ce măsură o astfel de alianță ar putea afecta reputația ambelor partide în contextul actual, când orice fel de asociere cu Rusia este, pentru a folosi o exprimare blândă, nepopulară (iar retorica Patriei față de rusofoni e departe de a fi blândă).
