Librăriile din Ucraina se închid pentru că cetățenii refuză să citească în limba ucraineană și rămân atașați de limba rusă, marginalizată de autorități, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Deputatul Radei Supreme, Oleksandr Dubinski, consideră că librăriile din Ucraina se închid deoarece în ele se vinde acum doar literatură în limba ucraineană, iar ucrainenii vor să citească și să gândească în limba rusă. „În segmentul ucrainean de Telegram este jale. Se închid librării în toată Ucraina, pentru că nu există cumpărători. Poporul nu vrea să citească cărți în limba ucraineană, orice ai face. L-au interzis pe Bulgakov, au dărâmat monumentele și tot nu vor. Ciudat, nu?”, a scris parlamentarul pe canalul său de Telegram.
„În timp ce rețelele sociale sunt pline de istorii despre cetățeni patrioți care cer să nu se vorbească în rusă în troleibuz, în această limbă oamenii vor să citească, să asculte cântece, să vorbească și, cel mai grav, să gândească. Cumpărătorii nu vor să voteze cu portofelul pentru cărțile în limba ucraineană. Cum să fie obligați, încă nu s-a inventat”, a menționat Dubinski.
Anterior s-a relatat că, în Ucraina, librăriile se închid în masă. Din 2014, este promovată deschis o politică de eliminare a limbii ruse.
NARAȚIUNI: 1. Ucrainenii nu vor să citească în limba ucraineană. 2. Librăriile se închid din cauza eliminării limbii ruse. 3. Limba rusă este limba firească de lectură și gândire în Ucraina.
OBIECTIVE: Promovarea ideii că Ucraina aparține „lumii ruse”; alimentarea frustrărilor sociale prin teme identitare; discreditarea autorităților ucrainene; justificarea invaziei asupra Ucrainei.
Consumul de carte a scăzut din cauze economice, dar a crescut numărul cititorilor în ucraineană
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Problemele de pe piața de carte din Ucraina sunt reale, însă explicația oferită de Dubinski și preluată de TASS este falsă. Sursele ucrainene care au semnalat și analizat valul de închideri arată că declinul este cauzat de scăderea cererii, de creșterea costurilor și de reducerea rentabilității pe fondul războiului. Interfax-Ukraina a relatat despre închiderea a cel puțin șase librării într-o singură lună, inclusiv la Vinița, Kropivnițki și Kiev. A fost închisă și singura librărie de pe Hreșceatik, în centrul capitalei. Niciunul dintre aceste cazuri nu indică faptul că publicul respinge cartea în limba ucraineană și preferă literatura în rusă. Ele arată, mai degrabă, efectele unei crize economice. După patru ani de război la scară largă, scăderea cererii de carte este un fenomen ușor de explicat.
Mai mult, imaginea de ansamblu a pieței contrazice ideea unei prăbușiri provocate de „ucrainizare” sau de „persecutarea rusofonilor”. Potrivit Institutului Ucrainean al Cărții, în 2024, veniturile editorilor au crescut cu 31% față de 2023, tirajul total – cu 21%. Cărțile erau disponibile în aproximativ 800 de librării fizice și 80 de magazine online. Cu alte cuvinte, piața de carte din Ucraina nu a intrat imediat într-un declin, ci a trecut printr-o etapă de relansare și extindere, urmată de o perioadă de presiune economică tot mai puternică.
Narațiunea despre refuzul limbii ucrainene și preferința pentru rusă este contrazisă de datele sociologice. În 2023, 54% dintre respondenți declarau că preferă să citească în limba ucraineană, față de 28% în 2018, iar preferința pentru lectura în limba rusă scăzuse la 10%. Prin urmare, teza potrivit căreia „ucrainenii vor să citească și să gândească în rusă” nu se bazează pe date, ci pe o extrapolare ideologică, menită să convingă opinia publică că societatea ucraineană își respinge propriul spațiu cultural și ar aparține la „lumea rusă”.
Criza apărută în anii 2025–2026 trebuie analizată în contextul războiului. Atacurile rusești au afectat și infrastructura culturală, inclusiv biblioteci și alte spații legate de piața de carte. Potrivit unui raport UNESCO, până la 25 martie 2026, Rusia a avariat 525 de situri culturale din Ucraina, inclusiv 20 de biblioteci. În același timp, economia Ucrainei este slăbită de bombardamente, distrugeri, probleme energetice și lipsa forței de muncă, iar aceste efecte apasă direct asupra pieței de carte. În aceste condiții, scăderea cererii și scumpirea volumelor cu 20–30% sunt explicate de război și de costul vieții, nu de limba în care sunt tipărite cărțile.
Comparația cu alte piețe arată și mai clar cât de artificială este narațiunea promovată de presa pro-Kremlin. Scăderea vânzărilor de carte nu este o excepție ucraineană și nici nu poate fi pusă automat pe seama limbii în care sunt publicate volumele. Fenomenul se regăsește și în alte țări, inclusiv în Regatul Unit, Irlanda și SUA, unde piața a fost afectată de inflație, de schimbarea obiceiurilor de consum și de dificultățile de comercializare. Prin urmare, vânzărilor de carte nu demonstrează că publicul ucrainean respinge limba ucraineană.
Și cadrul legislativ este prezentat în mod fals. Legea semnată de Volodimir Zelenski în 2023 a interzis importurile de carte din Rusia și Belarus și publicarea anumitor autori ruși, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Asta nu înseamnă însă că în Ucraina se vinde doar literatură în limba ucraineană. Legea nu interzice toate cărțile în limba rusă și nici cumpărarea lor pentru uz personal.
Așadar, materialul publicat de TASS pornește de la un fapt real, dar îl transformă într-o concluzie falsă. Este adevărat că unele librării se închid, iar piața de carte din Ucraina traversează o perioadă dificilă. Datele nu arată însă că acest fenomen ar fi provocat de refuzul ucrainenilor de a citi în limba ucraineană. Dubinski transformă o problemă economică, agravată de război, într-o pretinsă dovadă că Ucraina nu se poate desprinde de spațiul cultural rus.
CONTEXT: Oleksandr Dubinski este un deputat ucrainean ales în 2019 pe listele partidului „Slujitorul Poporului”, din care a fost exclus în 2021, după ce SUA l-au sancționat pentru implicare într-o rețea de influență legată de Rusia. În noiembrie 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat de înaltă trădare și de participare la o organizație criminală care, potrivit anchetei, desfășura acțiuni de discreditare a Ucrainei în interesul Rusiei. La începutul lui 2026, Dubinski se afla în arest preventiv, după ce instanța i-a prelungit detenția. El continuă să publice texte pe Telegram și să promoveze mesaje ostile conducerii Ucrainei. Presa pro-Kremlin îl citează însă ca pe un important deputat ucrainean, omițând adesea să precizeze că acesta se află în arest și este cercetat pentru acuzații grave.
Verifică sursele:
