Sancțiunile au fost aplicate pentru dezinformare și afirmații homofobe, făcute în emisiunea Ancăi Alexandrescu, „Culisele Statului Paralel”.
BOR se află în mijlocul unei controverse după ce mai mulți preoți au îndemnat la votarea lui Călin Georgescu, fapt interzis de Patriarhie.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
A XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara se va desfășura între 23 și 25 octombrie.
Existența unei granițe de facto între România și Rusia, sexul campioanei la box Imane Khelif și interzicerea lactatelor și cărnii în România sunt temele poștei redacției de astăzi.
O declaraţie atribuită ministrului Ligia Deca susţine că ”pe durata contractului educaţional, autoritatea tutelară nu mai aparţine părinţilor”.
Candidați (pro-ruși) la alegerile prezidențiale din Republica Moldova își fac campanie cu mesaje alarmiste și spun, printre altele, că armata română va trece Prutul sau că Moldova va intra în război.
„Este pură ficțiune”, atribuită ministerului Apărării de la Moscova și distribuită de mai multe site-uri rusești.
Oficialii MApN arată că informația e falsă, iar România nu va mobiliza rezerviștii.
În Franța, propaganda pro-Kremlin a ajuns în stradă, în Marea Britanie, dezinformările și știrile false au fost răspândite prin TikTok iar, în SUA, Donald Trump a mințit în dezbaterea cu Joe Biden.
Aproape jumătate cred că în lume se întâmplă multe lucruri foarte importante, despre care nu sunt informaţi.
Platforma a fost realizată în parteneriat cu giganţii IT Google, Meta şi TikTok.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Alegerile prezidențiale și legislative din 1996 au dus la prima alternanță a puterii de după Revoluția din 1989. Formațiuni percepute ca reformiste au învins forțele conservatoare, văzute drept moștenitoare ale defunctului Partid Comunist Român și reprezentate de Ion Iliescu și PDSR.
Alegerile din 1992 au dus la o relativă echilibrare a scenei politice și dispariția dominației unui singur partid, dar au consfințit, totodată, victoria unui curent conservator, rezistent la reformă, format din aripa dură a FSN și partide naționaliste/populiste/neo-comuniste.
Franța împinge Moldova spre război, scrie presa pro-Kremlin. Tot acolo, despre arestări plănuite de guvernul de la Chișinău, impunerea „agendei LGBT” și amestecul american în alegerile preziențiale din Rusia.
Realitatea TV, RTV și jurnaliști care au răspândit în trecut narațiuni false au prezentat drept anchetă de presă o poveste inventată de IT-iști în care Ucraina e finanțată din vânzarea de ursuleți Putin.
Luminița Odobescu: „România sprijină Republica Moldova să-și crească reziliența și să-și urmeze parcursul european, respingând narativele Rusiei.”
De ce 2024 este un test pentru democrațiile liberale din întreaga lume iar dezinformarea le-ar putea fi fatală
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Informația falsă pretindea că o aeronavă F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române ar fi bombardat o grupare de forțe ale Federației Ruse din apropiere de Herson.
Fenomene meteo extreme și dezinformarea sunt considerate de experți printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă omenirea pe termen mediu și scurt. Există îngrijorări și cu privire la riscul polarizării societăților și securitatea cibernetică, potrivit unui raport privind riscurile globale realizat de Forumul Economic Mondial de la Davos.
Și în 2023, Moscova a încercat să își justifice prin narațiuni false agresiunea asupra Ucrainei. NATO, UE, Statele Unite au continuat să fie ținte ale propagandei rusești.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.