O platformă a MAE rus pretinde că luptă cu dezinformarea dar, de fapt, răspândește fake news. Între timp, propagandiștii lui Putin își fac griji că disputa Trump – Musk poate afecta Rusia, iar Moscova și Kievul se bat în narațiuni despre impactul atacării bazelor aeriene rusești cu drone.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Rusia „combate” ştirile false cu propagandă şi fake news
La două luni de la lansare, autoproclamata Reţea Globală de Verificare a Faptelor, iniţiată de ministerul rus de Externe, se dovedeşte tot mai mult un nou instrument de propagandă în slujba Kremlinului. La conferinţa de presă care a urmat anunţului din aprilie, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a prezentat platforma drept „o iniţiativă civică” internaţională de contracarare a ceea ce a numit „fluxul neobosit de ştiri false şi campanii de dezinformare promovate de Occident”. Însă site-urile consacrate în combaterea dezinformării, precum Facta şi Maldita, au avertizat asupra operaţiunilor opace, evident unilaterale, duse de susţinătorii proiectului aliniaţi politicii Moscovei. Cofondatorii Reţelei Globale de Verificare a Faptelor sunt agenţia rusă de ştiri TASS şi Organizaţia Autonomă non-profit ANO Dialog, ambele cunoscute pentru legăturile strânse cu Kremlinul. În 2022, TASS a fost suspendată de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Ştiri din cauza îngrijorărilor legate de lipsa independenţei editoriale. Un an mai târziu, Uniunea Europeană a sancţionat ANO Dialog pentru rolul său în răspândirea dezinformării şi pentru operarea site-ului pro-Kremlin „War on Fakes”.
Dincolo de partizanatul evident cu regimul lui Vladimir Putin, platforma care pretinde că luptă cu dezinformarea nu îndeplineşte standardele globale minimale în domeniu, potrivit cărora verificarea independentă a faptelor trebuie să se bazeze pe transparenţă, să citeze surse verificabile şi să folosească metodode de lucru deschise, uşor de reprodus de către alţii. Or, jurnaliştii de la Deutsche Welle au constatat că, în ciuda ambiţiilor declarate, organizaţia creată de Moscova are constant probleme privind sursele şi metodologia de căutarea a informaţiilor. De pildă, într-un articol din 26 mai intitulat „Alegerile din România: Cum a câștigat Occidentul doar din a doua încercare?”, autorul citează Eurobarometrul din 2024, susținând că numai 22% dintre români susțin ajutorul acordat refugiaților, doar 14% susțin acțiunile Uniunii Europene privind Ucraina și doar 13% sunt în favoarea statutului de candidat al Ucrainei la UE. Toate aceste cifre sunt însă false. În realitate, Eurobarometrul din 2024 indicat ca sursă a informaţiilor prezintă niveluri semnificativ mai mari de sprijin în rândul populaţiei României pentru politicile europene privind Ucraina, contrazicând astfel teza articolului.
Un alt articol pretinde că familia miliardarului George Soros ar fi fost „organizatorul din umbră” al protestelor din 5 aprilie desfăşurate faţă de administraţia lui Donald Trump în Statele Unite. Articolul susţine că, din moment ce unii organizatori beneficiaseră anterior de burse de la Open Society Foundations, este de la sine înţeles că familia Soros a orchestrat protestul. Acuzaţia vizează două grupuri – MoveOn şi Indivisible, ignorând coaliţia mai largă din spatele mitingurilor. Deşi ambele organizaţii au primit, într-adevăr, finanţare de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă, granturile au fost destinate unor programe generale, nu protestelor din 5 aprilie. Mai mult, aceste grupuri sunt susţinute de zeci de finanţatori, nu doar de fundaţia lui George Soros, prezentat adesea şi în mod eronat ca un păpuşar aflat în spatele protestelor, migraţiei sau tulburărilor globale. Un al treilea articol publicat pe site-ul Reţelei Globale de Verificare a Faptelor se întreabă încă din titlu dacă „ChatGPT este predispus la propaganda rusescă?” Numai că întrebarea promiţătoare din titlu nu este abordată câtuşi de puţin serios în cuprinsul articolului. Cel mai mare spaţiu este alocat apărării agenţiei TASS şi atacării unei publicaţii norvegiene care a pus la îndoială credibilitatea agenţiei ruse.
Cine sunt însă autorii articolelor cu pretenţii de demontare a falsurilor şi aflare a adevărului? O colaboratoare a reţelei este Sonja van den Ende, o jurnalistă olandeză care locuieşte în Rusia şi care a însoţit trupele ruseşti în campnia din Ucraina. Unele publicaţii olandeze o descriu drept o adeptă a teoriilor conspiraţiei. Recent, ea a postat pe contul său din reţeaua X că „Germania, odată o ţară a berii şi bratwurst-ului, a devenit o ţară a cuţitarilor solicitanţi de azil, adică a rebelilor radicalizaţi din Siria, Irak şi alte ţări”. Alt colaborator activ al Reţelei Globale de Verificare a Faptelor este iraniano-australianul Tim Anderson, director al aşa-numitului „Centru pentru Studii Contrahegemonice”. Autor al mai multor dezinformări, Anderson a descris masacrul civililor ucraineni din Bucha ca fiind „o escrocherie” şi a susţinut, în mod fals, că invazia Rusiei în Ucraina nu a vizat infrastructura civilă.
Propagandiştii Kremlinului, îngrijoraţi de cearta lui Trump cu Musk
Escaladarea conflictului dintre Donald Trump şi Elon Musk până la ruptura – se pare ireparabilă - dintre preşedintele Statelor Unite şi miliardarul care i-a fost „mâna dreaptă” în primele patru luni de mandat îi preocupă pe propagandiştii Kremlinului. Jurnalistul Evgheni Popov de la principalul canal al televiziunii ruse de stat a făcut, pe un ton amuzat, un rezumat ilustrat al disputei, trecând în revistă şirul de acuzaţii şi ameninţări reciproce care a surprins întreaga lume.Tonul ironic al prezentării subiectului a devenit însă grav odată cu intervenţia de la New York a corespondentului televiziunii ruse. În relatarea sa, Valentin Bogdanov dă de înţeles că intensa dispută emoţională de peste ocean poate avea consecinţe neplăcute asupra Rusiei şi a războiului cu Ucraina.
Valentin Bogdanov, corespondent televiziunii Rusia 1 la New York
„Musk a făcut un lucru foarte important. A atras tineretul de partea lui Trump, inclusiv libertarienii – adepţii unei ideologii care este şi mai de dreapta decât cea a MAGA. El i-a introdus pe aceştia în ierarhia Partidului Republican. Reacţia lui (Steve) Bannon, care probabil că este cel mai important ideolog al trumpismului, este foarte grăitoare. El a simţit o ameninţare. Această ameninţare nu vine însă de la stânga, din partea democraţilor. Este o ameninţare dinspre dreapta şi riscă să îndepărteze de Trump flancul drept (al partidului). Dacă se va întâmpla aşa, se poate dovedi periculos pentru noi. Trump va fi nevoit să caute o schimbare pentru a-şi stabiliza traiectoria politică. (…) În orice caz, este de aşteptat ca acest conflict să-l forţeze pe Trump să-şi creeze punţi cu „Deep State”. În contextul războiului din Ucraina, acesta nu este un semnal pozitiv.”
Varianta extremă defavorabilă Rusiei, evocată în emisiune, este că cearta cu Musk riscă să ducă la destituirea preşedintelui Trump şi preluarea funcţiei sale de actualul vicepreşedinte JD Vance.
Konstantin Simonov, director Fondului Naţional de Securitate Energetică al Federaţiei Ruse
„Povestea asta este, într-adevăr, foarte interesantă. De la bun început, ne putem întreba dacă Musk, când îl susţinea pe Trump, nu ştia ce idei are? Adepţii teoriilor conspiraţiei cred că Musk reprezintă un grup de libertarieni nebuni care i I-au strecurat pe JD Vance ca vicepreşedinte, în schimbul finanţării campaniei electorale. Acum se vor bate aprig pentru demiterea lui Trump, astfel încât Vance să ajungă preşedinte. Această poveste devine din ce în ce mai pasionantă. Apropo, vedem ce face Trump. A promis să reducă datoria ţării, dar a crescut-o.(…) A promis să reducă deficitul bugetar, acum l-a mărit. A promis să reducă bugetul Apărării, acum depăşeşte un trilion de dolari anual. Din acest punct de vedere, caracterul lui Trump e revelator. (…) A mai promis că opreşte războiul în 24 de ore. Dacă-i promiţi unei femei că o iei de nevastă, nu înseamnă neapărat că o s-o şi faci.”
Operaţiunea „Pânză de păianjen”: controverse şi manipulări
La două săptămâni de la îndrăzneţul atac ucrainean cu drone asupra a patru baze aeriene ruseşti, subiectul stârneşte încă dezbateri aprinse. Ucrainenii susţin că în urma operaţiunii numite „Pânza de paianjen” ar fi fost distruse sau avariate 41 de avioane. Mai prudenţi, oficialii americani au estimat că au fost lovite la sol aproximativ 20 de aeronave. Pe reţelele de socializare, controversele privesc nu doar numărul de avioane scoase din uz, ci şi tipul acestora. Unii utilizatori susţin că, pe lângă câteva bombardiere nucleare, atacurile ucrainene ar fi neutralizat şi alte ţinte extrem de valoroase. Este vorba de două aeronave Beriev A-50, aflate pe pista bazei aeriene de la Ivanovo, la 250 de km de Moscova. Echivalente cu AWACS-urile americane, aparatele A-50 sunt avioane radar destinate detectării ţintelor aeriene şi asigurării operaţiunilor de comandă şi control. Avioanele sunt indispensabile pentru armata rusă, care – potrivit site-ului de specialitate TWZ.com – dispune de doar şapte astfel de aparate operaţionale.
În aceste condiţii, internauţii pro-Kremlin contestă informaţiile privind distrugerea avioanelor A-50. Titularul contului X botezat „Lord Bebo”, care transmite în mod regulat dezinformări favorabile Rusiei, susţine că ştirea este o minciună şi că preţioasele avioane sunt neatinse. Pentru a-şi proba afirmaţiile, influencerul a distribuit o imagine din satelit care arată că nicio aeronavă nu afost avariată. Fotografia postată este însă înșelătoare. Deși surprinde, într-adevăr, baza din Ivanovo și prezintă avioane A-50, nu are nicio legătură cu raidul ucrainean din 1 iunie. O căutare inversă a imaginii conduce la fotografia originală, disponibilă pe site-ul american de știri Business Insider. Fotografia a fost făcută de compania de imagistică prin satelit Maxar în 3 mai, deci cu aproape o lună înainte de atacul ucrainean.
Pe de altă parte, serviciul de securitate ucrainean SBU a publicat în 4 iunie o înregistrare video furnizată de camerele dronelor în timpul atacului. Filmarea dovedește că atacul ucrainean a vizat avioane A-50, două drone lovind cupolele unor astfel de aparate. Totuşi, specialiştii nu sunt convinşi că lovirea acestora este atât de semnificativă pe cât pare la prima vedere. Şi asta pentru că ambele aeronave prezintă o anomalie: aparent, nu sunt echipate cu toate motoarele, ceea ce înseamnă că nu sunt apte de zbor. Experţii nu exclud posibilitatea ca acestea să fi fost aparate vechi scoase din uz, folosite pentru asigurarea pieselor de schimb pentru avioane similare, încă funcţionale.
