Președintele formațiunii, George Simion, a declarat că nu va candida la alegerile prezidențiale din luna mai.
Şi fostul candidat prezidenţial Călin Georgescu şi-a chemat electoratul să protesteze pentru susţinerea sa.
Potrivit Constituţiei, aceasta urmează să fie dezbătută vineri, 28 februarie.
Potrivit actualei configuraţii politice din Parlament partidele „suveraniste" nu au voturile necesare pentru a trece un astfel de demers.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Opoziția formată din POT, AUR, SOS şi USR a strâns 178 de semnături.
Românii din diaspora sunt chemaţi să manifesteze în faţa ambasadelor şi consulatelor României din străinătate.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
---copie-image.webp)
Pentru inițierea procedurii erau suficiente 155 de semnături.
În ciuda declaraţiilor liderilor formaţiunii extremiste, marşul este o manifestare de susţinere a fostului candidat pro-rus cu discurs legionar, Călin Georgescu.
Simpatizanții partidului extremist vor protesta împotriva anulării alegerilor prezidențiale.
Presa îl dădea favorit pe pesedistul Marcel Ciolacu.
Aceștia au purtat pancarte de protest cu mesajul „Alegeri libere”.
Liderul AUR a transmis că s-a întâlnit cu mai mulţi lideri suveraniști europeni, în cadrul acestui eveniment.
Motivul deciziei este că instanţele judecătoreşti nu au competenţa să anuleze o decizie a Curţii Constituţionale.
Elena Lasconi (USR): „Statul român a călcat în picioare democraţia”. George Simion (AUR): „Lovitură de stat în plină desfăşurare”. Marcel Ciolacu (PSD): „Singura soluţie corectă”.
Narațiuni identice sau similare cu cele ale propagandei rusești au fost promovate și în România în actuala campanie electorală. Ele nu au apărut doar în discursul extremei drepte, care și le-a asumat de mai mulți ani, ci şi în cele ale unor politicieni care, oficial, susțin apartenența României la structurile euro-atlantice.
În România nu există niciun partid anti-UE și anti-NATO și nici de extremă dreaptă, susţine Ion Cristoiu, cunoscut promotor al narațiunilor de sorginte rusească.
Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.
Există două scenarii legate de felul în care va arăta viitoarea coaliție guvernamentală.
Cel mai probabil, acesta își va disputa finala cu șefa USR, Elena Lasconi.
Conform inițiatorilor legii, celebrarea acesteia în ajunul Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie, are o forţă simbolică de excepţie.
Liderul AUR este acuzat de „activități antiucrainene sistematice”.
SOS trece pragul, UDMR mai are nevoie de jumătate de procent.
Premierul îl acuză pe Ioan Chirteș că a atras SRI în campania electorală, „lucru total nepermis într-un stat democratic”.
Liderul AUR ar fi fost înregistrat de serviciile secrete ucrainene.
Landing page-ul site-ului sugera că o grupare de hackeri se află în posesia întregii baze de date a partidului extremist, inclusiv a unor mesaje private. AUR nu a făcut plângere către DNSC, iar un expert citat de Veridica spune că, la prima vedere, un atac pare improbabil. AUR insistă că nu este o înscenare.
Toată lumea îl felicită pe Donald Trump.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale este 5 octombrie.
Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.
Aceștia spun că „așteaptă cu nerăbdare o hotărâre comună care să promoveze pacea”.