Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Prietena Maiei Sandu, cancelarul Angela Merkel, nu doreşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, afirmă presa afiliată PSRM. Aceasta interpretează o întâlnire dintre cancelarul german și liderii statelor din Balcanii de Vest drept o dovadă că Moldova n-are vreo șansă de integrare europeană, deşi Angela Merkel nu face nicio declaraţie despre Moldova şi ştirea nu are nicio legătură cu Republica Moldova. Naraţiunea are scopul de a şubrezi încrederea electoratului în forțele proeuropene, în special PAS şi preşedinta Maia Sandu, în contextul alegerilor parlamentare din 11 iulie.
Maia Sandu și PAS intenționează să le cedeze occidentalilor resursele naturale ale Moldovei și să le permită să cumpere terenuri agricole la prețuri foarte mici, se afirmă pe sputnik.md, chiar dacă până acum nici președinta Republicii Moldovei, nici formațiunea pe care a fondat-o, nu s-au exprimat în acest sens. Narațiunea este legată de liberalizarea pieței funciare din Ucraina, o decizie care a fost de asemenea ținta unor narațiuni false ale presei ruse și filo-ruse.
Maia Sandu și PAS sunt finanțați masiv pe linia Partidului Popular European (PPE), iar operațiunea de finanțare externă cuprinde o suveică de partide națioanale afiliate PPE, se afirmă într-un articol New Europe promovat de socialiști și presa afiliată lor. Articolul conține date inexacte, nu prezintă niciun fel de dovezi și reia, totodată, o serie de narațiuni false promovate atât de mass-media afiliată Kremlinului, cât și de forțele filo-ruse de la Chișinău.
Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, iar cetăţenii ei vor fi carne de turn, afirmă fostul președinte Igor Dodon într-un amplu interviu acordat Ria Novosti. Agenția rusă de știri îi oferă, practic, lui Dodon, o platformă pentru dezinformare și promovarea de narațiuni false, majoritatea difuzate deja, de-a lungul campaniei, atât de presa din Republica Moldova afiliată socialiștilor, cât și de cea rusă pro-guvernamentală: situaţia a ieşit de sub control, preşedinta ţării este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificare alegerilor etc.
Presa afiliată socialiștilor scrie că 85% din candidații Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare anticipate sunt membri ai PLDM și că de fapt, fostul premier condamnat pentru corupție, Vlad Filat, coordonează această formațiune și pe Maia Sandu. Sursa acestor știri este o declarație a comunistului Vladimir Voronin, revenit recent în prim-planul politicii. Doar șapte candidați ai PAS au concurat anterior pe listele PLDM la parlamentare, dar foști PLDM-iști se regăsesc în peste o treime din listele concurenților electorali. Acest fenomen al traseismului politic apare, de altfel, și la numeroase alte partide: chiar și foști comuniști, de pildă, candidează în prezent pe listele altor formațiuni, inclusiv cu viziuni politice diametral opuse.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre.
Veridica a demontat știri false despre manipularea statisticilor în favoarea Maiei Sandu, legăturile ei cu oligarhii-fugari și modul discreționar în care ar folosi Serviciul de Informații și Securitate. Iar toate astea se întâmplă într-o Moldovă pe care – ni se spune – organizațiile non-guvernamentale (pentru care, evident, lucrează Maia Sandu și PAS) sunt pe punctul de a o distruge, iar „regimul” aflat la putere – o aluzie la aceeași Maia Sandu, în ciuda faptului că pârghiile pe care le are acum la dispoziție sunt mai degrabă simbolice, iar țara este în mare măsură administrată tot de socialiști și aliații lor – este gata să bage țara în NATO.
23 de concurenţi electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie. Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
Organizațiile neguvernamentale, finanțate din Vest, se implică direct în campania electorală din Republica Moldova, potrivit unui articol publicat de Rubaltic.ru, care preia, în mare parte, tezele enunțate în campania pentru prezidențiale de socialistul Bogdan Țîrdea. Atacul la adresa societății civile vizează de fapt Partidul Acțiune și Solidaritate, principalul concurent al socialiștilor la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
„Regimul” de la Chișinău își dorește să bage Republica Moldova în NATO și este gata să facă gesturi „neprietenoase” față de Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik. Narațiunea a fost lansată pornind de la participarea unui singur pluton al armatei moldovenești la un exercițiu multi-național la care, în trecut, a fost invitată și Rusia.
Maia Sandu vrea să elimine concurența electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de AUR și forțele pro-ruse de la Chișinău. Promotorii narațiunii ignoră cu bună știință realitățile politice și administrative din Republica Moldova, într-o încercare de a submina formațiunea dată ca favorită de sondaje.
Maia Sandu nu are vreo realizare importantă în lupta cu corupţia în primele 6 luni de mandat pentru că, de fapt, nu își dorește să combată fenomenul. Această narațiune falsă este promovată de canalul Kremlinului, Sputnik, care în contextul campaniei electorale din Republica Moldova încearcă să submineze discursul anti-corupție și manipulează informația prin ignorarea principiului separării puterilor în stat.
Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
Statisticile privind numărul de îmbolnăviri de Coronavirus sunt manipulate astfel încât să servească intereselor politice ale Maiei Sandu, sugerează deputatul socialist Bogdan Țîrdea, unul dintre cei mai activi promotori de narațiuni false din Moldova. Și narațiunea cu statisticile este falsă și, la fel ca altele anterioare, este amplificată de mai multe publicații.
Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.
Moldova va fi înghițită de Occident și folosită de acesta împotriva țării care i-a garantat până acum securitatea și prosperitatea economică, Rusia, potrivit liderului socialist, Igor Dodon. Un filorus declarat, Dodon a lansat mai multe narațiuni false care au fost preluate ca atare și amplificate în spațiul vorbitorilor de rusă de agenția pro-Kremlin Lenta.ru.
O simplă căutare pe Google dă zeci de titluri în presa din Republica Moldova și România de genul „Republica Moldova, la răscruce”, începând cu 2009 încoace și, mai ales, în preajma alegerilor. Probabil alte zeci de titluri asemănătoare s-au scris și până în 2009, doar că au rămas în arhiva redacțiilor, fără a mai ajunge pe Internet. Ideea este că lucrurile s-au schimbat prea puțin în Republica Moldova în ultimul deceniu și la fel de puțin în ultimele două decenii sau în cei 30 de ani de Independență. Și fiecare scrutin este privit de cetățeni nu doar cu speranță că lucrurile se vor schimba, dar și cu teama că dacă vin „ceilalți”, vor întoarce iarăși totul la 180 de grade (sau, la 380, cum spunea cândva un fost președinte de Parlament).
Rusia este forțată să își mențină militarii în Transnistria pentru a asigura pacea și securitatea regiunii, care ar fi vizată de Republica Moldova, România și NATO. Narațiunea falsă este răspândită de portavocea Kremlinului, Sputnik, în contextul în care Transnistria a devenit una din temele campaniei electorale de la Chișinău.
România caută să absoarbă teritorii pentru că nu recunoaște existența unei „limbi moldovenești”, afirmă socialiștii din Republica Moldova. Teza privind „pericolul” românesc este reactivată în contextul campaniei electorale de la Chișinău, după ce Bucureștiul i-a cerut Ucrainei să admită că nu există o limbă moldovenească, aceasta reprezentând o invenție politică folosită în scop expansionist de URSS.
Suveranitatea Republicii Moldova este în pericol dacă la putere ajung partidele proeuropene, care mâine ar putea spune că Moldova se uneşte cu România, declară într-un interviu pentru agenţia rusească de stat Ria Novosti fostul preşedinte Vladimir Voronin, aliatul lui Igor Dodon în alegerile parlamentare de la Chişinău. Naraţiunile, promovate inclusiv de presa rusă şi de unii oficiali de la Moscova, au scopul de a submina încrederea electoratului în partidele proeuropene şi parcursul proeuropean al Republicii Moldova, pentru a distorsiona mesajul anticorupţie al partidelor proeuropene şi, totodată, de a păstra Chişinăul în spaţiul de influenţă rusească.
Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech). Cele două formațiuni nu sunt însă singurele care apelează la un astfel de discurs. Străinii, persoanele în etate, femeile, comunitatea LGBTQI etc. au fost vizate în actuala campanie de discursul de ură.
Mass media afiliată socialiștilor caută să lege fenomenul migrației de președinția Maiei Sandu, prin citarea unui studiu privind tendințele actuale. Fenomenul este însă unul care durează de mai bine de două decenii, iar statisticile arată că amploarea lui este aceeași de 5 ani, interval care acoperă și mandatul de președinte al socialistului Igor Dodon.
Norii negri ai autoritarismului și războiului s-au adunat deasupra Republicii Moldova, dar încă mai pot fi alungați dacă la cârma țării vin forțele patriotice. Este imaginea care se desprinde din narațiunile care au colorat o nouă săptămână din campania electorală pentru alegerile legislative de dincolo de Prut. Narațiunile apar în dezinformări și fake news lansate atât la Chișinău, cât și în Rusia, care încearcă să îi sprijine barem mediatic pe clienții săi din Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor.
Bătălia electorală din Republica Moldova dintre partida proeuropeană şi cea prorusească este reflectată şi în procesul de organizare a secţiilor de vot – blocul PSRM-PCRM mizând pe votul transnistrenilor, iar PAS pe votul celor plecaţi la muncă în Europa – diaspora. În această luptă a fost atrasă şi autoritatea electorală, care a încercat să reducă posibilitatea diasporei de a-și exprima votul.
Occidentul vrea ca, sub pretextul luptei anti-corupție, să impună în Republica Moldova o clasă politică gata să întoarcă țara împotriva Rusiei.
Politicienii de la Chișinău încearcă să obțină capital politic în Republica Moldova prin afișarea relațiilor cu politicieni din România. Câteva declarații protocolare și poze „de familie” nu îi garantează însă Bucureștiului o influență dincolo de Prut.
La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.
Maia Sandu le acordă sirienilor cetățenia Republicii Moldova, în timp ce moldovenii pleacă din țară, scrie Komsomolskaia Pravda, care publică un decret prezidențial de acordare a cetățeniei pentru nouă persoane. Este reluată astfel o narațiune de la alegerile prezidențiale din 2016 când a fost răspândit un fake-news că în Republica Moldova vor fi aduși 30 de mii de refugiați sirieni.
Donează
