La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Organizarea votului în diaspora a fost a stat în topul știrilor câteva săptămâni, timp în care dosarul s-a plimbat prin instanțe la diferite complete de judecată. Până la urmă, Comisia Electorală Centrală (CEC) a deschis un număr record de secții - 150, față de 139 cât a dispus inițial, dar mai puține față de cele 191, câte a propus Ministerul de Externe.
Pe de altă parte, CEC a deschis 44 de secții pentru alegătorii din stânga Nistrului, cu două mai mult decât la prezidențiale, dintre care trei în localități care nu sunt controlate de autoritățile de la Chișinău. În urma mai multor proteste și a deciziei judecătorești, s-a renunțat la cele trei. Pe fondul temerilor că alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi mituiți, joi seara, o instanță a dispus reducerea secțiilor la 12, dar, decizia ar putea fi contestată. În plus, CEC ar putea să nu țină cont de ea.
Tema jafului bancar din 2014 a fost și în această campanie unul din principalele subiecte de dezbateri, concurenții învinuindu-se reciproc pentru că au participat într-un fel sau altul la furtul miliardului de dolari. Chiar dacă miliardul e menționat cu regularitate, se discută tot mai puțin despre probabilitatea ca banii să ajungă vreodată înapoi la buget.
În același registru, socialiștii și pro-europenii s-au întrecut în a-și asuma meritele pentru răsturnarea regimului condus de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc și s-au acuzat reciproc de legături cu acesta. Sunt însă puțini cei care vorbesc despre condamnarea lui Chișinău, chiar dacă acum doi ani cu toții se lăudau că ei vor fi cei care îl vor aduce în cătușe înapoi la Chișinău.
Ca întotdeauna, promisiunile electorale au curs gârlă, dar cele mai multe s-au dovedit a fi simple povești tipice populiștilor: potrivit unei cercetări realizate de Expert-Grup, îndeplinirea acestor promisiuni ar necesita alocații bugetare de peste cinci miliarde de euro (o sumă uriașă pentru cea mai săracă țară din Europa), sau o creștere economică de peste 10% anual.
La 24 iunie, cunoscuta publicație germană Bild a scris că Rusia ar fi finanțat cu peste 11,5 milioane de euro campania pentru alegerile prezidențiale a lui Igor Dodon, din noiembrie anul trecut, pe care aceasta le-a pierdut. Socialiștii au negat veridicitatea documentelor publicate de Bild.
Zece zile mai târziu, New Europe, un site care anterior a publicat articole favorabile unor politicieni controversați de la Chișinău precum Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, a scris că Occidentul ar fi finanțat PAS și pe Maia Sandu cu 56 de milioane de euro. Este interesant că o știre voluminoasă din acel articol a fost publicată de instituții de presă apropiate socialiștilor în limbile română și rusă practic concomitent, ceea ce sugerează coordonarea difuzării.
Trei zile mai târziu, eureporter.co, publică o altă investigație, citând conversații și documente care ar fi fost transmise de Igor Dodon unui om de afaceri rus, Igor Ceaika, din care reiese că socialiștii ar pregăti aproximativ 2,5 milioane de euro pentru mituirea alegătorilor din Transnistria și pentru fraudarea alegerilor.
Deși majoritatea concurenților electorali spun că eradicarea corupției reprezintă o prioritate, mai multe personaje controversate, care apar în cele mai răsunătoare dosare penale din Republica Moldova, fie candidează direct, fie reprezintă actori electorali și, în această calitate, s-au perindat pe la toate posturile de televiziune.
Printre aceștia este Ilan Șor, președinte și cap de listă al partidului care îi poartă numele. Deși în fostul legislativ a participat la o singură ședință, după care a fugit din Republica Moldova, are pretenția la un nou mandat și a fost prezent practic zilnic pe rețelele sociale, promițându-le cetățenilor să le aducă Europa acasă. Fiind condamnat de prima instanță pentru implicare în frauda bancară din 2014, Șor a cerut anularea mandatului de arestare ca să poată merge la întâlniri cu alegătorii.
Veaceslav Platon a reprezentat singurul candidat independent, Veaceslav Valico, și a mers la dezbateri televizate în locul acestuia. Platon e considerat „creierul” unei operațiuni de spălare a banilor din Rusia, suma totală depășind 20 de miliarde de dolari, și e acuzat că ar fi preluat ilegal mai multe afaceri. Totodată, se crede că Platon ar sta în spatele unei companii care se judecă cu Republica Moldova cerând prejudicii de zeci de milioane de euro.
Și fostul deputat PSD, Cristian Rizea, care se ascunde în Republica Moldova după ce a fost condamnat în România, a avut cale liberă la toate televiziunile, în calitate de reprezentant al obscurului Partidul NOI. Rizea chiar a vrut să candideze, dar CEC nu i-a acceptat candidatura.
Partidul Acasă Construim Europa (PACE), condus de un fost șef de poliție care a slujit mai multe guvernări, a avut cea mai „poetică” lansare în campania electorală – cu o tânără care a ieșit dintr-un sicriu.
Totuși, cele mai multe delicii pentru presă le-a oferit Alianța pentru Unirea Românilor, lansată în Republica Moldova în ajunul campaniei. Mai multe acțiuni AUR s-au lăsat cu scandal și chiar cu bătăi. Activiștii AUR au protestat și au dormit o noapte în fața sediului SIS, au încercat în mod repetat să ajungă în stânga Nistrului, au organizat o contramanifestație la un marș al socialiștilor, iar fostul primar de Chișinău Dorin Chirtoacă a încercat să sară la bătaie la Dodon și Voronin, dar a fost oprit de pază. Un reprezentat al AUR a doborât un polițist, iar la o altă manifestație, Chirtoacă a luat o palmă peste față de la un socialist încât i-au zburat ochelarii. În semn de răzbunare, Chirtoacă a acoperit cu sacoșe negre monumentul lui Lenin.
Liderul unui alt partid, până recent unionist, Vasile Costiuc, a luat un baston pe șale de la un paznic de pe podul de pe Nistru.
Iar liderul Partidului Regiunilor, Alexandr Kalinin, a declarat greva foamei în fața Guvernului, în semn de susținere a angajaților Căii Ferate care de ani de zile primesc salariile cu întârziere.
Nici dezbaterile electorale nu au fost ferite de scandaluri. Kalinin a aruncat sticla cu apă în platoul unei televiziuni pentru că întrebările nu-i erau puse în limba rusă. La o altă emisiune, Rizea i-a dat lui Platon hârtie igienică „să nu mai mănânce la rahat”. Platon, care spune că trăiește din economiile de 60 de milioane de dolari, și-a luat hârtia când a ieșit din platou. La o altă emisiune în direct, același Platon nu s-a rușinat să mănânce, împreună cu Costiuc, castraveții aduși de acesta.
Iar ultimele zile de campanie a venit cu un video în care Dodon este filmat în timp ce „vânează” mistreți închiși într-un ocol și un altul în care se bucură când probează noul fotoliu prezidențial. Ambele provin, se pare, din telefonul personal al fostului președinte.
Sondajele în Republica Moldova nu coincid, de obicei, cu rezultatele alegerilor. La acest scrutin e și mai complicat întrucât nici măcar nu este clar câte partide vor intra în viitorul Parlament. Trei concurenți sunt cotați cu șanse sigure – PAS, Blocul comuniștilor și socialiștilor și Partidul Șor. Unele sondaje spun că, la limită, vor trece pragul electoral și Blocul primarului de Bălți, Renato Usatîi, și Platforma Demnitate și Adevăr.
Portalul alegeri.md a făcut o medie a rezultatelor sondajelor, din care reiese că PAS ar acumula 43%, BeCS – 34%, Șor - 7%, iar alți concurenți nu ar intra. În acest condiții, PAS ar putea deține majoritatea și ar putea forma singur un nou Guvern. Dacă vor accede încă unul-doi concurenți, atunci va fi nevoie de o coaliție de guvernare, cel mai probabil cu participarea PAS, dar nu poate fi exclusă nici o alianță dintre Dodon, Șor și Usatîi, deși ultimul neagă acest scenariu.
În Republica Moldova niciun partid nu a mai deținut singur majoritatea după 2009, iar PAS ar fi primul partid de dreapta căruia i-ar reuși acest lucru. O eventuală majoritate PAS i-ar asigura Maiei Sandu un parlament loial și un guvern care să realizeze reformele proeuropene pe care le promite. Ar fi o bună oportunitate, dar și un mare risc atât pentru ea, cât și pentru dreapta în general, în caz de eșec. Pe de altă parte, o eventuală coaliție de stânga ar perpetua confruntările dintre președinție, parlament și guvern și ar menține incertitudinea, inclusiv în privința așa-numitului vector extern.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
RaporteazăProbabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.