Donează
Moldova va fi înghițită de Occident și folosită de acesta împotriva țării care i-a garantat până acum securitatea și prosperitatea economică, Rusia, potrivit liderului socialist, Igor Dodon. Un filorus declarat, Dodon a lansat mai multe narațiuni false care au fost preluate ca atare și amplificate în spațiul vorbitorilor de rusă de agenția pro-Kremlin Lenta.ru.
ŞTIRE: Igor Dodon care a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti în Rusia, că „Moldova nu va supravieţui fără de prietenia cu Rusia, va fi înghiţită, aşa cum îşi doresc unii proeuropeni, şi va fi folosită împotriva Rusiei”, scrie Lenta.ru. „Din păcate, preşedintele nostru (Maia Sandu) este influenţată din exterior. Nu este luată nicio decizie dacă nu are permisiunea curatorilor occidentali – americanii şi europenii. În această situaţie este greu ca Moldova să-şi păstreze independenţa”, a mai declarat Dodon, citat de aceeași sursă. Referindu-se la scăderea exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă, Igor Dodon susţine că acest declin a fost cauzat de faptul că Moldova a semnat în 2014 Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Igor Dodon a mai spus că acordul de împrumut de 200 de milioane de euro semnat cu Federaţia Rusă a fost anulat de Curtea Constituţională de la Chişinău la solicitarea partidelor proeuropene. Potrivit acestuia, Rusia este gata să continue negocierile pentru acordarea acestui credit, în aceleaşi condiţii, când se va stabiliza situaţia politică din Moldova.
NARAŢIUNI: 1. Moldova va fi înghiţită de Occident şi folosită împotriva Rusiei. 2. Moldova nu va supravieţui fără susţinerea Rusiei; 3. Maia Sandu este influenţată de americani şi europeni; 4. Volumul exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă a scăzut din cauză că Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb cu UE; 5. Curtea Constituţională a anulat împrumutul acordat de Federaţia Rusă la indicaţia forţelor proeuropene.
CONTEXT: Naraţiunile folosite de Igor Dodon privind atentatele la independenţa Republicii Moldova, imixtiunea americanilor şi europenilor care vor să preia controlul asupra politicii de la Chişinău, necesitatea de a salva țara, sunt principalele teme de campanie ale socialiştilor şi comuniştilor, care s-au aliat într-un bloc electoral. Aceştia sunt susţinuţi de Kremlin, iar presa rusă reflectă cu regularitate informaţiile ce ţin de blocul PSRM-PCRM.
Igor Dodon, liderul PSRM, este un politician pro-rus, „statalist” şi „moldovenist”. Presa de investigaţie a dezvăluit că fostul președinte al Republicii Moldova ar colabora cu serviciile speciale rusești. Jurnaliștii de la RISE Moldova în colaborare cu Centrul Dossier au scris că folosea chiar și un nume de cod – Kremlinovici. Igor Dodon a fost susţinut de Federaţia Rusă, inclusiv financiar, prin diverse scheme, în campania prezidenţială de anul trecut. Liderul socialiştilor pledează pentru o apropiere cât mai mare de Moscova și aderarea la Uniunea Eurasiatică, iar fratele său are afaceri în Federaţia Rusă. Singurele vizite oficiale pe care le-a avut în mandatul său de preşedinte au fost la Moscova. Igor Dodon a fost implicat în scheme de corupţie, denunţate de principalul său rival în campania prezidenţială de anul trecut, Maia Sandu, politician de orientare proeuropeană, care a câştigat alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020.
După destrămarea URSS, Rusia a încercat să menţină fostele republici sovietice în sfera sa de influenţă, prin diverse metode – de la coruperea politicienilor şi susţinerea unor partide politice, dominarea spaţiului informaţional, până la declanşarea unor conflicte armate şi întreţinerea unor enclave separatiste. Aceste metode sunt aplicate şi în Republica Moldova, pe lângă şantajul economic şi cel energetic. Politicienii de la Chişinău afiliaţi Kremlinului au promovat de-a lungul celor 30 de ani de independenţă refrenul că Republica Moldova nu poate exista fără susţinerea Rusiei, făcând trimitere la dependenţa energetică față de Federaţia Rusă sau la exporturile orientate până nu demult preponderent către piaţa rusească.
Federaţia Rusă a reprezentat o piaţă importantă de desfacere a produselor moldoveneşti, încă din timpul URSS, însă şi-a pierdut ponderea din cauza faptului că autorităţile ruse au folosit relaţiile economice ca armă politică, în încercarea de a dicta politica externă a Chişinăului şi de a stăvili orice aspiraţie de apropiere a Moldovei de UE (2013). Moscova a folosit această metodă de şantaj economic şi energetic în 2006, când a sistat livrările de gaze dublând apoi preţul pentru Republica Moldova, sau a interzis vinurile moldoveneşti, după ce guvernarea comunistă de la Chişinău a schimbat vectorul de politică externă spre Uniunea Europeană.
OBIECTIV: Naraţiunile urmăresc discreditarea partidelor proeuropene în contextul campaniei electorale, precum şi a partenerilor occidentali de dezvoltare ai Republicii Moldova, pe fundalul unei susţineri tot mai largi de către populaţie a cursului european. Asemenea mesaje cu tentă geopolitică au scopul de a distrage atenţia electoratului de la problemele cu care se confruntă Republica Moldova: sărăcia, corupţia, situaţia economică, pandemică etc. Totodată, Rusia este prezentată ca principalul partener şi prieten al Moldovei.
DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: Niciun stat din UE nu a atentat vreodată la independenţa Republicii Moldova. Pe de altă parte, pe teritoriul Moldovei staţionează ilegal forţe ale armatei ruse. Partenerii occidentali ai Chişinăului nu au condiţionat relaţiile RM-UE de confruntarea cu Federaţia Rusă. Sprijinul şi asistenţa financiară consistentă oferită de UE Moldovei sunt condiţionate însă de reformarea domeniilor-cheie, în special sectorul justiţiei, lupta împotriva corupţiei, respectarea drepturilor omului, democratizarea instituţiilor în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova. Aceste deziderate sunt promovate şi de preşedinta Maia Sandu, care este susţinută în acest sens de UE şi SUA. Ele nu reprezintă o agendă geopolitică, ci una de reformare internă a sistemului de conducere şi a clasei politice.
În ceea ce priveşte exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă, acestea au scăzut simţitor începând cu 2014, de la peste 630 de milioane de dolari, în 2013, la 216 milioane de dolari, în 2020 (8,7%), însă nu din cauza semnării Acordului de Liber Schimb cu UE, ci din cauza embargoului la produsele moldoveneşti introdus de Kremlin ca reacţie la aspiraţiile europene ale Chişinăului. Pe acest fundal, producătorii moldoveni au fost nevoiţi să-şi caute alte destinaţii pentru produsele lor, iar de mai mulţi ani Uniunea Europeană a devenit principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi un partener predictibil pentru antreprenorii moldoveni. Exporturile de mărfuri în țările Uniunii Europene în ianuarie-noiembrie 2020 au totalizat 1520,5 milioane dolari, deținând o pondere de 67,1% în total exporturi, potrivit datelor BNS.
Împrumutul de 200 de milioane de euro din partea Federaţiei Ruse, negociat de Guvernul, a fost într-adevăr anulat de Curtea Constituţională în 2020, pe motiv de încălcări de procedură, dar şi din cauză că unele prevederi ar fi fost în detrimentul Republicii Moldova, precum cea privind includerea în datoria de stat a restanţelor unor agenţi economici. Cel mai mult a stârnit îngrijorarea experţilor riscul ca datoriile regimului de la Tiraspol pentru gazele consumate în regiunea transnistreană, de 6,5 miliarde de dolari, să fie incluse în datoria Republicii Moldova.
