FAKE NEWS: Moldovenii, carnea de tun a Occidentului în lupta cu Rusia

Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, iar cetăţenii ei vor fi carne de turn, afirmă fostul președinte Igor Dodon într-un amplu interviu acordat Ria Novosti. Agenția rusă de știri îi oferă, practic, lui Dodon, o platformă pentru dezinformare și promovarea de narațiuni false, majoritatea difuzate deja, de-a lungul campaniei, atât de presa din Republica Moldova afiliată socialiștilor, cât și de cea rusă pro-guvernamentală: situaţia a ieşit de sub control, preşedinta ţării este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificare alegerilor etc.  

ŞTIRE: „Ex-președintele Republicii Moldova, liderul PSRM și co-președintele Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, Igor Dodon a relatat într-un interviu pentru RIA Novosti despre cum Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, din ce cauză locuitorii țării să iasă la proteste imediat după alegerile parlamentare anticipate, de ce venirea la putere a partidelor de dreapta se va reflecta negativ asupra relațiilor cu Federația Rusă, la fel și despre modul în care alegerile ar putea fi falsificate”, transmite Telegraph.md, care publică interviul integral al liderului PSRM.

Igor Dodon mai declară în acest interviu „că cel mai mare risc de falsificare există în Vest, în diasporă” și îi acuză din nou pe ambasadorii occidentali, în special pe ambasadorul SUA, de amestec în procesul electoral în Republica Moldova, că Occidentul vrea să atragă Rusia într-un nou conflict regional. „Occidentul este nemulțumit de faptul că Moldova nu se încadrează în agenda regională generală. Iar agenda regională este anti-rusă. Noi vedem că și România și Ucraina au o agendă dură anti-rusă. Doar Moldova, datorită faptului că noi am păstrat o poziție mai balansată, nu se încadrează. De aceea este sarcina ca în Moldova să fie creată o majoritate parlamentară care va urma dur instrucțiunile Vestului la capitolul luptei geopolitice împotriva Rusiei. Cum va fi ea – o simplă declarație sau alăturarea la sancțiunile anti-ruse sau, cel mai rău, de a face anumite provocări în Transnistria, în ce formă asta va fi, vom vedea, dar eu cred că ei vor merge pe toate fronturile”. În opinia lui Igor Dodon, cetăţeni moldoveni vor fi folosiţi pe post de carne de tun în această luptă geopolitică. „Totul depinde de ce culoare va avea guvernul, dacă va fi un guvern galben, atunci, va fi o retorică dură anti-rusă și un curs pro-vest pe toate direcțiile: economie, sfera socială, siguranță, valori și tradiții. Dacă va fi guvernul nostru, noi ne vom orienta pe parteneriatul strategic cu Rusia”.

El a mai acuzat ONG-urile din Republica Moldova că sunt finanţate din exterior şi că în structurile de stat  ar fi agenţi străini: „Trebuie serios și aparte de ocupat de siguranța țării, structurile sunt pline de agenți străini, trebuie o lege aparte pentru a ne lămuri cu ONG-urile, cu activitatea consilierilor, cu finanțarea administrației prezidențiale din fonduri străine, ei practic au recunoscut asta, așa ceva nu poate fi permis. Trebuie de preluat experiența Rusiei și statelor occidentale, care foarte concret au limitat posibilitatea de a influența politica internă din afară și în această direcție, experiența Ungariei este foarte indicativă”.

NARAŢIUNI: 1. Există riscul fraudării alegerilor la secţiile de vot din Europa. 2.Occidentul vrea să atragă Moldova în agenda sa anti-rusă, iar cetăţenii moldoveni vor fi folosiţi pe post de carne de tun în această luptă. 3. În Moldova urmează să fie creată o majoritate parlamentară care va urma instrucțiunile Vestului, iar Chişinăul se va alătura sancțiunilor anti-ruse sau, mai rău, va face anumite provocări în Transnistria. 4. ONG-urile finanţate din afară trebuie reglementate prin lege, conform exemplului Rusiei. 5. Situaţia a ieşit de sub control, iar Maia Sandu este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic.

CONTEXT: Republica Moldova se află în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Acest scrutin  a fost declanşat de demisia premierului Ion Chicu, la 23 decembrie 2020, cu o zi înainte de preluarea mandatului de şef al statului de către lidera PAS, Maia Sandu, o politiciană proeuropeană care în prezent se bucură de cea mai mare încredere a populaţiei, dar şi a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. În câteva luni de la preluarea mandatului ea a reuşit să restabilească un dialog cu Bruxelles-ul şi chiar să deblocheze o importantă susţinere financiară pentru Chişinău, destinată redresării economice post-pandemice. De asemenea, a impulsionat aducerea vaccinurilor în Republica Moldova, al cărei sistem sanitar a fost pus la grea încercare de pandemia de COVID. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu, este lider la intenţia de vot, conform ultimelor sondaje. Acesta speră ca după alegeri să acumuleze majoritatea mandatelor în Parlament pentru a putea forma un guvern.  Principalul competitor al PAS e blocul comuniștilor și socialiștilor, condus de foștii președinți Vladiir Voronin și Igor Dodon. Blocul electoral PSRM-PCRM şi-a construit campania electorală pe o serie de narațiuni false privind pericolul dispariţiei Republicii Moldova dacă la guvernare vor veni partidele proeuropene,  preluarea controlului de către Occident, prin intermediul ONG-urilor şi a demnitarilor cu cetăţenie română, escaladarea conflictului transnistrean, scumpirea produselor alimentare sau creşterea preţurilor la benzină. Narațiunile sunt îndreptate preponderent împotriva PAS şi Maiei Sandu. Pe lângă presa afiliată PSRM, şi mass-media de stat din Federaţia Rusă reflectă frecvent poziţia socialiştilor, în ample interviuri, ştiri şi comentarii despre alegerile din Republica Moldova.  

OBIECTIV: Compromiterea partidelor proeuropene (PAS), slăbirea încrederii electoratului în instituțiile democratice, oprirea parcursului european al Moldovei.

DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: UE este principalul partener economic şi de dezvoltare al Republicii Moldova, pe piaţa europeană fiind direcţionate aproximativ 70% din exporturile moldoveneşti. Bruxelles-ul a investit sute de milioane de euro pentru dezvoltarea democratică şi economică a Republicii Moldova. De asemenea, a venit cu un sprijin vital pentru sistemul medical în perioada pandemiei de COVID (echipament şi vaccinuri gratuite), inclusiv prin intermediul României. Uniunea Europeană nu a cerut în schimb decât respectarea legislaţiei, reformarea sistemului justiţiei şi scoaterea instituţiilor statului de sub controlul unor personaje. Nici UE, nici NATO, nici vreun stat membru al acestora nu a pus problema unui război cu Rusia sau a atacării Transnistriei; Rusia este supusă unor sancțiuni ca răspuns la capturarea și anexarea peninsulei ucrainene a Crimeii și la sprijinul dat separatiștilor pro-ruși din Donbass. Și în Transnistria Rusia menține un conflict înghețat, sprijinind regimul separatist și refuzând să își retragă trupele, așa cum au solicitat numeroase guverne de la Chișinău.

Igor Dodon încearcă să dea vina pe Maia Sandu pentru situaţia socio-economică precară şi instabilitatea politică din Republica Moldova, inclusiv pentru creşterea preţurilor. În realitate, însă, premierul Ion Chicu, care şi-a dat demisia este un apropiat de-a lui Igor Dodon, fost consilier prezidenţial, fiind numit de acesta în funcţia de prim-ministru. După demisia lui Ion Chicu, Republica Moldova este condusă de un premier interimar, Aureliu Ciocoi, ministrul al Afacerilor Externe, care face parte din guvernul demisionar. Practic, întreg Guvernul şi toate instituţiile sunt conduse de oamenii afiliaţi lui Dodon. De facto, ei sunt cei care guvernează şi gestionează situaţia economică şi socială, pandemică etc. din Republica Moldova, nu Maia Sandu, aşa cum declară Igor Dodon. Instituţia prezidenţială nu are funcţie executivă. Aceasta îi revine Guvernului, care chiar dacă este demisionar, este încă în exerciţiul funcţiunii şi este reprezentat de oamenii apropiaţi PSRM.

În ceea ce priveşte posibila fraudare a alegerilor în Occident la care face referire Igor Dodon, trebuie precizat faptul că autoritatea electorală (secretar CEC este Maxim Lebedinschi, fratele deputatului socialist Adrian Lebedinschi) a refuzat să deschidă în străinătate 190 de secţii de vot, conform numărului recomandat de Ministerul de Externe şi a deciziilor instanţei de judecată, şi a dispus organizarea, iniţial a 139, apoi a 147 şi într-un târziu a doar 150 de secţii. Igor Dodon nu aduce nicio probă privind intenția de fraudare a procesului de vot în țările UE unde există comunități de moldoveni. El face aceste declaraţii în contextul în care cetăţenii din diasporă, mai ales cea din Occident, ies într-un număr tot mai mare la vot, de la un scrutin la altul, iar majoritatea covârşitoare îşi dau votul pentru partidele proeuropene. Acuzaţia că „cel mai mare risc de falsificare există în Vest, în diasporă” este un fals, în încercarea de a submina votul cetăţenilor care muncesc în Europa. Totodată, deputatul PAS Sergiu Litvinenco a semnalat mai multe probleme care ar obstrucţiona votul în diasporă, inclusiv prin nedelegarea membrilor în birourile electorale din partea PSRM şi a Partidului Şor, sau numărul redus de operatori repartizaţi de CEC la secţiile de vot din străinătate.