Odată cu câștigarea fotoliului prezidențial de către Iotova, premierul Rumen Radev își consolidează puterea, iar opoziția pro-europeană e izolată.
Actuala președintă interimară ar fi obținut între 51 și 52% din voturile exprimate.
În primul tur al alegerilor prezidențiale s-a înregistrat un record negativ de prezență la urne.
Bolsonaro, câștigătorul primului tur, spune că rezultatul este „inexplicabil” și cere anularea alegerilor.
Recentele atacuri cu drone din Marea Neagră au adus în atenție, în plină campanie electorală, sistemul învechit de securitate al Bulgariei, dar și acuzațiile că premierul Rumen Radev este pro-rus, întrucât a ezitat să critice Moscova pentru atacuri. Cu toate acestea, candidata susținută de Radev, președinta interimară Iliana Iotova, conduce detașat în preferințele electoratului.
El se va confrunta într-un al doilea tur de scrutin cu președintele în funcție Luiz Inacio Lula da Silva.
În încercarea de rămâne la putere, liderul sârb Aleksandar Vučić a convocat alegeri parlamentare anticipate, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale. Strategia s-ar putea întoarce însă împotriva sa, întrucât Lista Studenților, de opoziție, are șanse mari să învingă partidul lui Vučić.
Fostul președinte (actual premier) bulgar, Rumen Radev, a scos țara din impasul politic cronic în care se afla de ani de zile prin victoria obținută la alegerile parlamentare alături de noua sa formațiune, Bulgaria Progresistă. Partidul își îndreaptă acum atenția către scrutinul prezidențial, susținând candidatura Ilianei Iotova, o apropiată a lui Radev.
Pentru prima oară de la începutul campaniei electorale sunt vizaţi direct candidaţii.
După 12 ani în fruntea Serbiei, Aleksandar Vučić vrea să rămână la putere cu o strategie folosită deja de Vladimir Putin în Rusia și de alți lideri din Balcani: aceea de a reveni la funcția de prim-ministru odată ce i se încheie mandatul de președinte. Există șanse mari ca acest pariu să dea roade, dar e posibil și să se întoarcă împotriva lui.
Justiția franceză i-a redus condamnarea pentru deturnare de fonduri și perioada de ineligibilitate.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
O hotărâre a curții de apel din Paris îi permite, din punct de vedere tehnic, liderei franceze de extremă dreapta, Marine Le Pen, să candideze la alegerile de anul viitor, dar va trebui să facă campanie electorală în timp ce se află în arest la domiciliu.
Aceasta a câştigat alegerile cu doar aproximativ 50.000 de voturi în plus, dintr-un total de 18 milioane.
Fost şef al armatei Ucrainei și actual ambasador în Marea Britanie, Zalujnîi este un fost colaborator apropiat al lui Zelenski.
Un avocat milionar de extremă dreaptă, admirator al lui Trump și autointitulat „outsider”, l-a învins pe un senator de stânga la o diferență extrem de mică, câștigând turul doi al alegerilor prezidențiale din Columbia, într-un tur care promite să marcheze o schimbare dramatică în conflictul armat de decenii al țării.
Candidaţii rămaşi în cursă au viziuni diferite despre instituirea siguranţei publice.
În Kosovo și Armenia au loc alegeri legislative, iar în Peru alegătorii sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele.
Sondajele de opinie îl arată ca fiind candidatul cu cele mai mari şanse de a învinge extrema dreaptă franceză.
Ucraina nu va avea alegeri până când Occidentul nu îl va abandona pe Zelenski și nu va schimba regimul de la Kiev după modelul în care a fost schimbat cel al Venezuelei, potrivit presei pro-Kremlin.
Imaginile trucate ar fi fost înregistrate de persoane apropiate USR la „comanda” unor liberali susținători ai lui Crin Antonescu.
O soluție tot mai vehiculată este tandemul Vance-Rubio cu actualul vicepreședinte în fotoliul principal.
Antonio Jose Seguro a cîştigat al doilea tur la mare diferenţă de candidatul extremei drepte
Partidul de extremă dreapta Chega din Portugalia a declarat că votul din turul al doilea pentru președinte ar trebui amânat, deoarece starea de calamitate a fost declarată în 69 de zone din cauza furtunii Leonardo.
Potrivit CE, platforma chineză folosește metode care le dăunează utilizatorilor.
Democrații critică comportamentul rușinos al președintelui american
Volodimir Zelenski este disperat că pierde puterea și vrea ca Rusia să îi recunoască legitimitatea pentru a putea rămâne președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de pro-ruși din Occident și amplificate de presa pro-Kremlin.
O conservatoare câștigă alegerile prezidențiale din Costa Rica
Alegătorii portughezi au stat duminică la coadă la secțiile de votare pentru a alege un nou președinte, sondajele de opinie arătând că trei candidați , inclusiv liderul partidului de extremă dreapta Chega, sunt aproape la egalitate pentru un loc în turul doi.
În unele cazuri, sursele narațiunilor false au fost românești, însă de cele mai multe ori a fost vorba de preluarea și/sau adaptarea la specificul local a unor narațiuni care au ca sursă actori externi, în special Rusia, anumite curente politice din Occident (zona de alt-right, stânga radicală) sau cercurile conspiraționiste.
Rezultatul a fost anunţat după trei săptămâni de la scrutinul marcat de o competiţie strânsă şi de acuzaţii de fraudă.