„Cum vom trăi în continuare?” Ultimele articole apărute în presa independentă din Rusia înainte ca autoritățile să impună cenzura totală

„Cum vom trăi în continuare?” Ultimele articole apărute în presa independentă din Rusia înainte ca autoritățile să impună cenzura totală
© EPA-EFE/ROMAN PILIPEY   |   Oamenii traversează podul distrus în timp ce fug din orașul Irpin din prima linie, regiunea Kiev, Ucraina, 7 martie 2022.

Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a înăsprit controlul asupra informației care ajunge la publicul rus. Rețelele de socializare și mass-media străină fie au fost blocate, fie au ales să iasă de pe piața rusă pentru că nu își mai puteau desfășura activitatea. Încă din primele zile ale războiului, organismul de stat care reglementează piața media rusească, Roskomnadzor, a ordonat presei să elimine orice referire la civilii uciși de armata rusă în Ucraina, precum și termenii de "invazie", "ofensivă" sau "declarație de război". Lovitura de grație a venit însă câteva zile mai târziu. Puțina presă rusă independentă care mai exista și încerca să ofere informații despre ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina a fost, practic, adusă la tăcere odată cu adoptarea unei legi care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru cei care publică fake news – adică orice nu se potrivește modului în care Kremlinul prezintă situația. Pentru majoritatea rușilor, singurele știri la care mai au acces acum descriu o realitate paralelă, cu o „operațiune specială” limitată care merge conform planului, fără ca orașele ucrainene să fie bombardate și cu pierderi minore în rândul militarilor ruși, care sunt întâmpinați cu bucurie de civilii pe care îi „eliberează” de naziști.

Veridica a răsfoit presa rusă independentă pentru a vedea ultimele articole publicate înainte de intrarea în vigoare a ultimelor reglementări. Pe majoritatea a fost nevoie să le căutăm în arhiva internetului, întrucât nu mai pot fi accesate direct.

„Mai departe – liniște”

„În Rusia a fost introdusă cenzura totală”, scrie GRANIRU. „Potrivit noii legislații adoptate în grabă de Duma de stat, cei care vor scrie ,fake-uri’ și vor ‚discredita’ armata riscă până la 15 ani de închisoare. Mass-media care au relatat despre război au fost blocate masiv sau și-au sistat activitatea. Roskomnadzor a blocat complet Facebook și Twiter.

Postul de radio ‚Eho Moskvî’ a fost lichidat prin decizia consiliului de directori. A fost întreruptă emisia, închis site-ul și au fost șterse conturile postului de pe rețelele de socializare. Postul TVRain și-a încetat activitatea. Novaya Gazeta a anunțat că retrage de pe site și de pe rețelele sociale toate articolele sale despre războiul din Ucraina.

Vineri noaptea, Roskomnadzor a blocat site-urile presei străine care emitea în Rusia: BBC, Deutsche Welle, Vocea Americii, Radio Libertatea, precum și Meduza. Organul de reglementare a declarat că aceste mass-media distribuie ‚informație falsă privind operațiunea militară specială de pe teritoriul Ucrainei”, despre „mersul luptelor (atacurilor asupra populației civile, asupra insfrastructurii civile), pierderile armatei ruse și în rândul populației civile’.

[…]

Încă în primele zile ale războiului au fost blocate The New Times, Taiga.info, Nastoiașee vremea, Krîm.Realii. Sâmbătă au fost blocate publicația Zasekin din Samara, Protocol și Vocea Kubani, la fel, toate proiectele Radio Libertatea: Sever.Realii, Sibiri.Realii, Kavkaz.Realii, Idel.Realii, Faktograf, Marșo Radio și Azatlîk.

Roskomnadzor a blocat și o mulțime de publicații ucrainene. 

[…]

Sâmbătă, Procuratura a declarat publicația Istories și Asociația pentru dezvoltarea presei organizații ‘indezirabile’

[…]”

„Cum vom trăi în continuare?”

– se întreabă în Novaya Gazeta, politicianul Leonid Gozman.

„Eu  nu știu când și cum se va încheia ceea ce ni se dictează acum să numim operațiune militară specială, însă, o altă întrebare la fel de importantă este: cum vom trăi în continuare? Cei care au rămas. Cum am rămas eu și soția mea. Apropo, dacă ieri aceasta era o decizie personală, acum aproape că nu mai e posibil să pleci. Frontierele încă nu s-au închis oficial, însă toate zborurile Aeroflot, de exemplu, au fost anulate.

Țara noastră, în care am trăit ultimii ani, nu mai există. […]

Întrucât orice sistem se bazează pe oameni apropiați acestuia din punct de vedere psihologic, în perioade diferite anumite personaje ies în evidență. Cei care zgârie cu cuiul obscenități pe mașinile altora, simt că a venit timpul lor. Noul sistem se va sprijini exact pe aceștia, ei sunt cei care vor fi declarați oameni corecți, purtători ai spiritualității și patriotismului. De fapt, imaginea, ideea, că lumea le-ar aparține, a fost  promovată îndelungat de posturile federale, însă propagandiștii doar se prefăceau pentru bani, dar oamenii aceștia sunt sinceri. Ei cred și în mitul despre dușmani, și în conspirații, și că vom învinge. […]

Cum vom trăi în continuare cu toate acestea? Fără presă, fără rețele de socializare, cu frontierele închise? Cu amenințarea închisorii pentru cuvântul pe care nu avem voie să-l rostim? Cum vom continua lupta pentru Rusia pe care vrem s-o vedem, pe care Ecaterina cea Mare a numit-o „în temei un stat european”.

„Avizul de deces a venit, mormântul l-am săpat, dar corpul nu l-au adus”

Toate articolele despre război au fost retrase de pe site-ul Novaya Gazeta. Într-unul din reportajele înlăturate, pe care însă Veridica l-a găsit în arhiva internetului, publicația relata cum a încercat mama unui militar în armată rusă să-și înmormânteze fiul:

„[…] Mormântul e pregătit pentru Maxim Hanîghin, născut în localitatea Ozernoe, regiunea Saratov. El a decedat pe 24 februarie, cu o zi înainte de a împlini 22 de ani. Avizul a venit în Ozernoe a doua zi după tragedie. Mama nu poate lua corpul fiului. ‚Au spus că nu îmi vor da corpul până nu se termină totul, pentru a nu crea panică. Îmi spun: - Credeți că e doar al vostru acolo? Unde ‚acolo’ nu știe nici comisariatul militar, nici procuratura. E un zid de nepătruns. Nu au nicio informație, unde și cum a murit’.

‚Comisariatul militar spune că ne-au trimis avizul de deces din greșeală. Acum conducerea îi ceartă pentru aceasta. Nouă ne-a mers, dar ce noroc mai este și acesta, că s-a întâmplat în prima zi, nu și-au dat seama și ne-au trimis avizul’, adaugă bunica lui Maxim, Natalia. […]”

„Nu războiului!” și „Lacul lebedelor”

Postul independent TVRain relata în ultimele sale ediții despre primele cifre oficiale privind militarii ruși căzuți în război, despre blocarea mass-media și deconectarea a șapte bănci rusești de la sistemul SWIFT. TVRain și-a sistat temporar activitatea, a anunțat în direct, pe 4 martie, directorul general al postului Natalia Sindeeva. „Avem nevoie de puteri pentru ca să respirăm adânc și să ne gândim cum lucrăm mai departe. Sperăm mult că vom reveni în emisie și vom continua să lucrăm”, a spus directoarea TVRain.

Acest post de televiziune a relatat pe larg și despre evenimentele care au avut loc în Ucraina în 2013-2014. Din această cauză a fost hărțuit de atunci de autorități, fiind scos din rețelele de cablu, cu limitarea posibilității de finanțare din publicitate.

Rain TV, care fusese deja blocat în mare măsură de autoritățile ruse, și-a sistat și emisia pe YouTube pe 3 martie. Echipa de jurnaliști s-a despărțit de publicul său spunând „Nu războiului!”, a părăsit studioul, apoi a început difuzarea baletului „Lacul lebedelor”, o aluzie la perioada sovietică când, în mai multe ocazii – decesele liderilor Leonid Brejnev, Iuri Andropov și Konstantin Cernenko și puciul comuniștilor duri împotriva lui Mihail Gorbaciov din august 1991 – baletul a fost difuzat în buclă de televiziunea de stat, ceea ce le-a spus rușilor că „se întâmplă ceva”.

„Un război fără plan”

scria Ejednevnîi Jurnal pe 3 martie, după care și-a retras articolul, întrucât în Federația Rusă poate fi considerat un „fake”, iar autorul pedepsit cu închisoarea. „Urmărind ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, apare senzația că acțiunile de luptă au fost planificate de Statul major bazându-se pe date greșite. Planurile reprezentau o copie a loviturilor aeriene americane. Tirurile de rachete trebuia să rezolve două probleme conexe. În primul rând, să distrugă aviația și sistemele de apărare, să asigure dominația în aer. În același timp, să lichideze apărarea centralizată. Armata nu ar mai fi putut primi ordinele conducerii superioare. În al doilea rând, s-ar fi demoralizat instantaneu trupele părții opozante, ar fi început predarea masivă a militarilor. În Ucraina nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Președintele Zelenski nu a fugit, populația nu întâmpină trupele ruse cu flori și pâine cu sare. Notoriul „plan B”, planul ce să faci dacă armata ucraineană va continua să opună rezistență, iar guvernarea nu va fugi, un plan în acest sens, însă, nu există. Pentru realizarea sarcinii formulate de Putin privind schimbarea puterii nu vor fi suficiente bombardamentele masive. Trebuie luate cu asalt orașele Kiev și Harkov. Luptele în orașe cu milioane de oameni sunt un coșmar pentru oricare militar. Nu e vorba de considerente umanitare, deși astfel de acțiuni militare vor însemna nimicirea și suferința a sute de mii de persoane. [Propagandiștii] Konașenkov și Simonean o vor pune pe seama sălbătăciei naționaliștilor. Este vorba că tehnica militară modernă nu este destinată luptelor pe străzile orașelor, ea poate deveni o țintă accesibilă pentru oameni cu lansatoare de grenade antitanc. Astfel, este redusă superioritatea tehnică a armatei profesioniste în fața oamenilor care sunt gata să moară, dar să nu predea orașul.

[…]

Când sursa războiului este mândria rănită a cuiva, aceasta conține germenele înfrângerii care urmează. Pentru că sarcina unui astfel de război nu se reduce doar la producerea unor pierderi adversarului, dar presupune niște realizări politice, care pe cale militară nu pot fi obținute în principiu. Din acestă cauză se pare că militarii ruși nu au un „plan B”.

„Sancțiunile nu vor opri războiul”

titrează ISTORIES. „Sancțiunile vor distruge viața cetățenilor ruși, dar nu vor opri războiul și nu vor duce la căderea lui Putin. Aceasta rezultă din practica mondială, amintește economistul Maxim Ananiev. […] Sancțiunile au provocat deja pagube enorme economiei și societății: căderea rublei, năvala asupra băncilor, panica și fuga din țară a oamenilor și companiilor, izolarea economică și politică. Judecând după faptul că ‚operațiunea specială’ încă nu a fost oprită, administrația rusească a decis că realizarea ideilor de filozofie a istoriei ale lui Vladimir Putin este mai importantă decât bunăstarea populației și a elitelor politice.

În acest caz, sancțiunile economice – chiar un embargo comercial total și deconectarea de la sistemele financiare – nu vor opri conflictul. Scenariul optimist ar fi înrăutățirea nivelului de viață, inflația, lipsa progresului tehnologic, dispariția multor industrii, instabilitate la frontieră și izolare pe plan extern. Scenariul pesimist ar fi un război cu folosirea armelor nucleare. Liderul rus a dat de înțeles că este posibil  inclusiv acest al doilea scenariu – un cost acceptabil în lupta împotriva ‚pseudovalorilor’.

Dacă sancțiunile nu opresc războiul, ce îl poate opri? Probabilitatea unei lovituri la palat nu poate fi estimată. […] În regimurile în care lipsesc mecanismele instituționalizate de înlăturare a liderului, înfrângerea militară nu provoacă o schimbare de status-quo. Regimul rus este exact de acest tip.

Fraza ‚un sfârșit de groază este mai bun decât o teroare fără sfârșit’ este atribuită maiorului prusac Ferdinand von Schill, care a participat la razboaiele napoleoniene. Dacă ne bazăm pe experiența istorică a regimurilor totalitare, atunci elita și societatea rusă trebuie ia în calcul varianta a doua: în Rusia va fi o teroare fără sfârșit”.

Alte opinii
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Ariana Coman
25 ian. 2025