Pe fondul unor tensiuni puternice cu Occidentul, Vladimir Putin a lăudat constant, în ultimii ani, noile arme rusești – foarte costisitoare, de altfel. Loviți în plin de inflație, din august, rușii și-ar putea cumpăra pâinea cu circa 12% mai scump.
Guvernele american și german au convenit, în principiu, să sancționeze Moscova dacă aceasta va folosi noul gazoduct ca pe o armă politică și să ofere compensații Ucrainei pentru pierderile financiare pe care i le va provoca modificarea fluxului de gaze rusești spre vestul Europei.
Cea mai cunoscută dintre organizaţiile non-guvernamentale create de Navalnîi, Fondul rus de luptă împotriva corupţiei (FBK), a anunţat, pe Twitter, că va continua să combată sistemul şi a ironizat sentinţa prin care a fost declarată extremistă şi pericol public.
Nu e prima oară când polonezii și ucrainenii critică virulent și la unison proiectul Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
Viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, aprecia că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'.
Încă din 2015, "Komanda 29" a apărat ruși acuzați de trădare sau spionaj, dar, spun analiștii, fatală i-a fost decizia de a pleda cauza organizațiilor fondate de opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi, considerat cel mai popular critic al Kremlinului.
Foarte costisitoare, noile gadgeturi ale armatei ruse sunt lansate, notează comentatorii, într-un moment în care producătorii de pâine i-au informat pe retaileri că, din august, vor să crească preţurile cu 7 până la 12 procente, din cauza majorării costurilor de producţie şi a efectului limitat al măsurilor de sprijin introduse de stat.
Oficialii de la Moscova au negat permanent implicarea statului rus în actele de piraterie informatică, dar Departamentul american al Justiției afirmă că hackerii sunt protejați de autorități și că ar fi inutil să ceară extrădarea lor.
Statistici interne relevă că doar 18,3 din cele 146 de milioane de ruși au primit ambele doze de vaccin anti-COVID-19, ceea ce înseamnă sub 13% din populație.
Luna trecută, Rusia se declarase îngrijorată de speculaţiile privind aşa-numita foaie de parcurs a aderării Ucrainei la NATO și avertizase că acestea pot înteți conflictul din Donbas.
Totalul deceselor raportate oficial de la declanșarea pandemiei e de aproape 140 de mii, dar însăși agenția de statistică Rosstat, care are o definiție mai largă a morților legate de COVID-19, consemna un număr dublu încă din aprilie.
Rusia a înregistrat, pentru a patra zi la rând, un nou record de decese provocate în 24 de ore de noul coronavirus – 679.
Autoritățile din Sankt-Petersburg n-au renunțat la organizarea cu public, vineri, a meciului de fotbal Spania-Elveția, din sferturile de finală ale Campionatului European, și mii de suporteri străini sunt așteptați, din nou, în orașul de baștină al președintelui Vladimir Putin, de unde peste 300 de finlandezi, veniți să-și susțină echipa într-un meci din faza grupelor, au plecat contaminați cu noul coronavirus.
Kremlinul a recunoscut că imunitatea colectivă de 60% nu va fi atinsă în toamnă, aşa cum şi-au propus iniţial autorităţile.
În martie, Rusia a anunţat 'încetinirea' funcţionării Twitter în ţară şi a acuzat reţeaua de socializare americană că refuză să suprime conţinuturi calificate drept 'ilegale'.
Fondat în 2018, siteul Proiekt e cunoscut mai ales pentru anchetele asupra corupţiei aşa-numitelor elite ruse şi i-a atribuit preşedintelui Valdimir Putin o fiică din flori, a cărei mamă ar fi făcut avere sub protecţia preşedintelui.
Reinflamarea retoricii rusești survine la nici două săptămâni după întâlnirea de pe 16 iunie, din Elveția, de la Geneva, dintre președinții Vladimir Putin și Joe Biden.
Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania.
Comentatorii califică drept cel puţin cinic anunţul, la doar o lună după ce şeful spionajului rus, Serghei Narîșkin, a negat că oamenii săi ar fi în spatele atacului cibernetic SolarWinds, dar s-a declarat flatat că aceștia sunt acuzați de implicarea într-o operațiune atât de sofisticată.
Autorităţile ruse au numit nihilism refuzul populaţiei de a se vaccina, precum şi neglijarea normelor sanitare, ca distanţarea fizică şi portul măştii de protecţie.
Şi Uniunea Europeană a condamnat, printr-un comunicat al şefului diplomaţiei sale, Josep Borrell, ceea ce a numit dorinţa puterii de la Moscova de a suprima opoziţia.
Apropierea scrutinului sporeşte nervozitatea puterii, care, spun comentatorii, a măturat scena politică de adevărații opozanți ai Kremlinului.
Cu o populație de 4,5 milioane de locuitori și clasată printre cele mai sărace state din lume, țara are resurse însemnate de diamant și aur, foarte tentante, spun analiștii, pentru favoriții Kremlinului.
Cinstită și directă, lipsită de animozități – sunt calificative prin care Putin a încercat să descrie, într-o declarație de presă separată, discuția cu Biden, despre care a spus că e o persoană constructivă și echilibrată.
Săptămâna trecută, primarul Serghei Sobianin a ordonat restricții suplimentare, pentru a preveni propagarea noului coronavirus, după o creștere constantă a ratei de contaminare în capitala rusă.
Luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a reiterat apelul ca țara lui să fie admisă în Alianţa Nord-Atlantică.
Summitul, primul cu participarea președintelui american, Joe Biden, după învestirea sa, în ianuarie, a fost perceput de analiști mai ales ca un prilej ca Washingtonul, primul între egali în NATO, să-și sincronizeze cu aliații abordările față de Rusia, în preajma întâlinirii de miercuri, de la Geneva, în Elveția, dintre liderul de la Casa Albă și omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin.
Nu vrem un conflict cu Rusia, dar vom replica dacă aceasta își continuă acțiunile agresive – a declarat Biden la summitul NATO de luni, de la Bruxelles, promițând să-i traseze lui Putin liniile roșii pe care acesta nu le poate depăși.
El e unul dintre puținii politicieni de top din Rusia care recunosc că sunt probleme cu campania de imunizare.
Acesta a fost prefaţat de reuniunea la vârf a aşa-numitului G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, care au cerut, din nou, Rusiei să înceteze acţiunile destabilizatoare în lume şi încălcarea drepturilor omului acasă şi au convenit asupra unei atitudini mai ferme faţă de China.
Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale.
