Reuniunea era menită să susțină efortul lui Vladimir Putin pentru o nouă ordine mondială fără dominația Statelor Unite.
În preajma summitului Comunității Politice Europene, a fost orchestrat un atac cibernetic masiv asupra sistemului guvernamental de comunicații.
Nava, „Serghei Kotov”, se afla la 370 km sud-vest de orașul-post Sevastopol, din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014.
Calificată, frecvent, de media internaţionale drept cea mai ermetică dictatură din lume, Coreea de Nord a numit conflictul din Ucraina un „război prin interpuşi”, declanşat de Statele Unite, care vizează distrugerea Rusiei.
În regiunea Donețk, rușii opun o rezistență puternică.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condamnat „ferm” atacurile.
Contraofensiva lor „a eșuat” - pretinde președintele rus, Vladimir Putin.
„S-a luat decizia de evacuare a populației pe o rază de 5 kilometri” – anunţă aşa-zisul guvernator din Crimeea anexată, Serghei Aksionov.
Cetățenii ucraineni sunt condamnați la pușcărie pentru corespondența cu rudele lor din Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Dreptul Rusiei de a-și invada vecinii și obligația acestora de a rămâne neutri
Afirmația a fost făcută în cadrul unei emisiuni a televiziunii Rusia 1, în care s-a discutat inclusiv intrarea Moscovei în război cu Turcia, pentru controlul Mării Negre.
Sunt temeri că liderul din Belarus ar putea ceda presiunilor pentru redeschiderea frontului din nordul Ucrainei.
Numit de media internaţionale o figură cheie în relațiile dintre Kiev și Londra, diplomatul ar fi fost chemat acasă fiindcă l-ar fi criticat pe şeful statului.
Una dintre ultimele sale postări părea să-l atace, fără să-l numească, pe președintele Vladimir Putin: „un ins prăfuit, la putere de 23 de ani”.
„Relațiile Republicii Moldova cu diverse organizații internaționale, inclusiv cu NATO, reprezintă (o) decizie suverană și independentă.”
Casa Albă a anunţat că ucrainenii ar putea primi aparatele spre sfârşitul anului.
Rusia şi Ucraina se ameninţă că vor considera ţintă militară orice navă care se îndreaptă spre porturi adverse.
La solicitarea autorităților ucrainene, Interpol îi va da în căutare pe bărbații care au fugit de mobilizare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Moscova și Beijingul s-au apropiat suplimentar după declanșarea, pe 24 februarie 2022, a invaziei ruse din Ucraina, pe care regimul comunist chinez refuză să o condamne.
Patronul lor, Evgheni Prigojin, le-ar fi spus că nu vor mai lupta în Ucraina, fiindcă „ceea ce se întâmplă pe front este o rușine”, și le-ar fi cerut să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”
Trupele de invazie ar fi amplasat mine noi în apropierea porturilor ucrainene.
Aceasta este nouă variantă a narațiunii „războiului NATO împotriva Rusiei”, lansată de presa prorusă de la Chișinău.
Kievul spune că scufundarea crucișătorului rusesc Moskva arată că are capacitatea de a lovi ținte pe mare.
Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei.
Kievul susține că este o măsură neprietenoasă din partea unuia din principalii aliați.
Discuțiile s-au axat pe dezvoltarea relațiilor comerciale, inclusiv în privița cerealelor ucrainene blocate de forțele Moscovei.
Șeful diplomației europene cere țărilor membre și un efort suplimentar pentru transportul cerealelor ucrainene.
O majoritate parlamentară ar urma să decidă anularea contractului de concesiune cu firma Lukoil.
Moscova promite să atace orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene pe care le bombardează de trei zile.
Chinezii ocupă locul companiilor occidentale care au părăsit piața rusă după invazia din Ucraina.
Regimul Putin este o constelație de clanuri pe care le unește frica și solidaritatea crimelor comise. Extremiștii pro-război și competiția dintre clanuri amenință acum puterea lui Putin.
Pașaportizarea, interzicerea limbii ucrainene, deportarea și reeducarea copiilor sunt câteva din metodele prin care Moscova rusifică teritoriile ucrainene ocupate temporar.
Donează
