Moscova promite să atace orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene pe care le bombardează de trei zile.
Chinezii ocupă locul companiilor occidentale care au părăsit piața rusă după invazia din Ucraina.
Regimul Putin este o constelație de clanuri pe care le unește frica și solidaritatea crimelor comise. Extremiștii pro-război și competiția dintre clanuri amenință acum puterea lui Putin.
Pașaportizarea, interzicerea limbii ucrainene, deportarea și reeducarea copiilor sunt câteva din metodele prin care Moscova rusifică teritoriile ucrainene ocupate temporar.
Fostul premier Tony Blair fusese sfătuit să strângă relațiile cu Kievul în fața amenințărilor Rusiei.
Ca membră a Curții Penale Internaționale, țara gazdă ar trebui să-l aresteze de cum ajunge, fiindcă a deportat copii ucraineni.
Mass-media online rusești apropiate serviciilor de securitate scriu că un depozit de muniții este în flăcări.
Autorităţile moldovene investighează neregulile electorale, care ar putea duce la anularea alegerilor din primăvară.
Washingtonul promite tot ajutorul într-un moment important al războiului.
Acesta este condus de un personaj care a girat și a participat la acțiuni ale partidului populist pro-moscovit Șor, ulterior scos în afara legii, în timp ce subalternii săi erau foarte activi în Transnistria separatistă și în Găgăuzia.
Rusia și-ar fi concentrat forțele în direcția orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde trupele ucrainene rezistă.
Reacție la Kiev: „o dovadă în plus” că Rusia „dorește să pună în pericol viața a 400 de milioane de oameni din diverse țări, care depind de exporturile de alimente ucrainene”.
Rușii susțin că nu există victime.
Ministrul rus al apărării vrea să dispună de un milion și jumătate de oameni, pe fondul războiului din Ucraina.
Occidentul cedează în faţa Rusiei, recunoscând că sancţiunile economice împotriva Moscovei nu funcţionează, conform unei naraţiuni promovate de un cunoscut site filorus.
Kievul acuză Moscova că a deportat mii de copii din teritoriile ocupate. Rusia susține că i-a ferit din calea luptelor.
Rusia s-a retras din acordul cerealier prin Marea Neagră și a bombardat imediat portul Odesa, pe care îl blochează.
Șeful Pentagonului promite tot ajutorul, într-un moment cheie al războiului.
Traseul alternativ propus de oamenii Moscovei are de 400 kilometri și trece prin teritorii afectate de lupte.
Ministrul adjunct al Apărării în guvernul de la Kiev, Hanna Maliar, spune că de la lansarea contraofensivei au fost recuceriți în total 210 km2.
Kievul va întreba oficial Turcia și ONU dacă sunt gata să continue cu partea lor din acord.
Înţelegerea expiră astăzi iar Moscova spune că prelungirile anterioare nu i-ar fi rezolvat cerinţele.
Rusia spune că înţelegerea nu i-a respectat până acum condiţiile.
Cândva un important centru industrial sovietic, Ida-Viruuma revine la viață, datorită fondurilor europene.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Republica Moldova rămâne ținta măsurilor active ale Moscovei. O parte din actorii politici proruși de la Chișinău, cu șanse la funcții importante, sunt consiliați de FSB.
Neo-naziști recrutați de ucraineni ar fi vrut să le omoare pe propagandista Kremlinului Margarita Simonian și pe influenserița Ksenia Sobciak, critică la adresa invaziei, fiica fostului edil din Sankt Petersburg, căruia președintele Vladimir Putin i-a fost subaltern la primărie.
Vadim Konoşcenok este acuzat de justiția americană că a jucat un rol central în cadrul unui grup care a furnizat ilegal Rusiei, folosind companii-paravan, componente electronice sensibile și muniție „destinate invadării ilegale și neprovocate a Ucrainei”.
Pe 24 iunie, patronul lor, Evgheni Prigojin, în conflict cu ierarhia militară rusă, a lansat o rebeliune la care a renunţat după 24 de ore.
Pentru a face parte din UE și NATO, Ucraina va accepta să fie alipită Poloniei, potrivit propagandei ruse, care interpretează intenționat greșit o serie de evenimente politico-diplomatice recente.
Peste 17 mii au venit doar joi.