Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.
Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Șeful diplomației americane a precizat, deja, că n-are niciun răspuns la așa-numitele garanții de securitate pretinse de ruși, care ar include înghețarea extinderii NATO spre est și limitarea activităților Alianței Nord-Atlantice în țările ex-comuniste admise după sfârșitul Războiului Rece.
În plan politic, deputaţii ruşi se pregătesc să-i solicite preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ca parte a aşa-numitelor garanţii de securitate pe care le solicită de la Occident, Moscova vrea retragerea trupelor pe care le numeşte străine, a echipamentelor militare şi armamentelor din ţările ex-comuniste ce nu erau membre ale Alianţei Nord-Atlantice în 1997.
Anul trecut, în septembrie, CIA l-ar fi demis pe șeful biroului său de la Viena, acuzat că n-a luat în serios cazurile din cadrul echipei lui și al personalului ambasadei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut ucrainenilor să nu intre în panică din cauza informațiilor privind o posibila invazie pe scară largă a Rusiei.
Kievul solicită Adunării Generale a ONU să-și folosească pe deplin mandatul său de menținere a păcii și a securității pentru a evita un posibil război, în contextul concentrării trupelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România - a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
Deputații partidului prezidențial Acțiune și Solidaritate, care domină Parlamentul și a format Guvernul, au sugerat că acțiunile concernului rus Gazprom, inclusiv condițiile financiare ale noului contract de livrare a gazului, sunt de natură politică.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
În ajuns, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, apreciase că Rusia poate lansa, în orice moment, un atac împotriva Ucrainei.
Gigantul energetic rusesc Gazprom ameninţă, din nou, că va sista livrările de gaze dacă, până pe 20 ianuarie, nu-şi primeşte banii.
Ucraina se pregătește să masacreze civilii din Donbass, potrivit presei din regiunea separatistă și de la Moscova. Narațiunea falsă este o reacție la știrea privind mobilizarea de către Kiev a unităților de apărare teritorială în contextul în care există rusul unei invazii rusești.
Militarii canadieni ar urma să evacueze personalul diplomatic al ţării lor în cazul unui atac rusesc la scară largă.
Luna trecută, justiţia rusă a confirmat, din greşeală, că Moscova a trimis trupe în ţara vecină.
Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.
Favorită e malteza Robeta Metsola, eurodeputată din 2013, membră a Partidului Naţionalist din ţara sa şi reprezentantă a grupului de centru-dreapta al popularilor europeni.
Vicepremierul Andrei Spînu crede că Gazprom, în calitate de acționar principal al Moldovagaz, ar putea face o concesie Republicii Moldova.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
El afirmă că dosarul e fabricat la comanda politică a actualului șef al statului, Volodimir Zelenski.
Opoziţia belarusă se teme că preşedintele autoritar Aleksandr Lukașenko ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională, în schimbul protecţiei pe care i-o acordă Rusia.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri - amintește fosta deputată liberală Vitalia Pavlicenco, promotoare a reunificării Republicii Moldova cu România.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Antrenaţi în gherila urbană şi în utilizarea de explozibili, agenţii ar urma să lovească, sub un fals drapel ucrainean, obiective din zonele controlate de rebelii pro-ruşi, ca să le ofere protectorilor acestora din urmă ocazia să intervină armat.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Erevanul a ridicat embargoul asupra produselor turceşti, iar Ankara a anunţat că, în curând, zboruri aeriene civile vor lega cele două ţări.
Ucraina a mai fost paralizată de atacuri similare, care au vizat, în 2017, infrastructura critică sau, în 2015, reţeaua naţională de electricitate.