Analiştii cred că preşedintele autoritar Kasim-Jomart Tokaiev şi-a pierdut din legitimitate în ochii kazahilor, după ce a apelat la militari străini pentru a înăbuşi o revoltă populară.
Peste 10 mii de militari participă la exercițiile organizate de Districtul Militar Sud al Federației Ruse, Flota de la Marea Neagră și Flota de la Marea Caspică, care se desfășoară pe poligoanele Rusiei, în Armenia dar și în Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Astfel de incidente sunt frecvente după încetarea conflictului armat dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, din toamna anului 2020.
Oficial, ar fi vorba de 2.030 de militari și 250 de vehicule.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Populația de peste un milion a orașului-port, notează analiștii, este extrem de eterogenă și mulți locuitori pretind că nu sunt nici ruși, nici ucraineni, ci odessiți, iar loialitatea lor față de Kiev e discutabilă.
David Sassoli a murit marţi, la vârsta de 65 de ani, în spitalul din oraşul italian Aviano.
Procurorii atrag atenția că, potrivit Convenției de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile în timp de război, îi este interzis statului ocupant să recruteze în armată populația civilă din teritoriile ocupate.
Continuă epurările la vârful regimului autoritar.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.
Manifestanții denunță ceea ce numesc terorismul de stat din republica nord-caucaziană și cer statelor occidentale să pună capăt expulzărilor spre Rusia a refugiaților politici ceceni.
Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Analiștii speculează că actualul șef al statului, Kasim-Jomart Tokaiev, profită de situația tensionată din țară pentru a epura de la vârful puterii persoanaje fidele predecesorului său, Nursultan Nazarbaiev, care a condus țara cu mână de fier timp de trei decenii, încă de la sfârșitul erei sovietice.
Potrivit MAE al Ucrainei, SUA au promis un sprijin concret pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Circa 40 de mii de etnici români ar trăi în Kazahstan, majoritatea descendenți ai familiilor deportate de ocupanții sovietici din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Febrila activitate diplomatică din Occident are loc după ce Moscova a pretins aşa-numite garanţii de securitate, ce ar include înghețarea extinderii NATO și a amenajării de noi baze militare occidentale în spațiul ex-sovietic.
Procurorii susțin că el a cumpărat pentru Kiev de la rebelii secesioniști din estul țării cărbune în valoare 48,6 milioane de euro, finanţând, astfel, ceea ce ucrainenii numesc organizaţii teroriste.
Două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă.
Rușii au trimis în Kazahstan parașutiști, la cererea preşedintele autoritar Kasim-Jomart Tokaiev, confruntat cu o mișcare de contestare neobișnuit de viguroasă.
Foste republici sovietice rămase pe orbita Moscovei anunţă că vor trimite acolo aşa-numite forţe de menţinere a păcii.
Protestele declanşate, încă de duminică, în oraşe kazahe din provincie s-au extins şi au ajuns în capitala Nur-Sultan, unde au avut loc ciocniri violente între protestatari şi poliţie.
Bombele au lovit și o stație de purificare a apei, care alimentează peste 300 de mii de oameni.
Analiştii notează că statele ex-comuniste central şi est-europene, satelizate forţat de fosta Uniune Sovietică, sunt deosebit de mefiente în legătură cu orice dialog cu Moscova.
„Orice agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe enorme și va însemna un preț foarte mare [pentru agresor]”, a spus Borell.
Odessa, oraș-port din sudul Ucrainei, s-a transformat într-o bază militară NATO, potrivit unei narațiuni din presa rusă. Aceasta denunță și exercițiile NATO la Marea Neagră și cataloghează Odessa și sudul Ucrainei drept pământuri rusești aflate sub ocupație străină.
Steinmeier a fost ministru de Externe în două rânduri, 2005-2009 şi 2013-2017, şi candidat al social-democraţilor la funcţia de cancelar în 2009
Țările membre ale Uniunii Europene și aliații lor americani au avertizat Moscova că orice nouă agresiune armată contra vecinei sale va fi urmată de sancțiuni economice severe.
Negocierile americanilor cu ruşii, programate pe 9 şi 10 ianuarie, în Elveţia, la Geneva, nu se vor purta peste capul ucrainenilor – repetă liderul de la Casa Albă.
Analiștii notează că este una dintre rarele declarații comune elaborate și semnate, în ultima vreme, de americani, britanici și francezi, piloni ai NATO și ai lumii libere, în general, împreună cu rușii și cu chinezii.