Ambasade ale Rusiei le-au cerut cetățenilor ruși din mai multe țări să le notifice dacă se simt discriminați. Prin astfel de mesaje, lansate după invadarea Ucrainei, Moscova sugerează că rușii ar fi discriminați pentru a intimida țări ca Republica Moldova, dar și pentru a-și descuraja cetățenii care vor să plece din țară.
Declarațiile prefațează reuniuni ale miniștrilor Apărării și de Externe din statele membre ale Uniunii Europene, ce ar putea decide noi sancțiuni contra Moscovei.
„UE a reacţionat prompt, unit şi puternic la invazia Ucrainei de către Rusia. Instrumentul de sprijin tehnic este unul flexibil, care se poate adapta la diferite circumstanţe politice” – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a avertizat pe politicienii care, în timp de război, vor să dezbine societatea sau încearcă să colaboreze cu inamicul că vor primi un răspuns dur.
Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, ministrul de Externe Bogdan Aurescu subliniază că Ucraina – stat observator al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) – este victima unui oribil război de agresiune lansat de Rusia, condamnat în cei mai fermi termeni de o majoritate covârşitoare de țări.
Teoretic, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi trebuie să rămână în Ucraina, dar sunt numeroase relatările de presă despre potențiali combatanți care au fugit de multă vreme din țară.
În regiunea Luhansk a fost descoperit un lagăr de concentrare, în care erau torturați rusofonii, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. Aceasta prezintă Rusia drept un stat care, prin „operațiunea militară specială” din Donbass a eliberat populația locală și a alungat „naziștii” și „naționaliștii”.
Patriot nu este un înlocuitor al sistemului mai vechi rusesc S-300, ci un element complementar în apărarea spaţiului aerian al Slovaciei – precizează ministrul Apărării, Jaroslav Nad.
În căutarea echilibrului între Occident și Rusia, Israelul nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a oligarhilor considerați apropiați președintelui Putin, dintre care unii au și naționalitate israeliană, precum Roman Abramovici – proprietarul clubului englez de fotbal Chelsea.
Ei luau parte la manevrele care au început luni, cu participarea a circa 30 de mii de militari, din NATO și din țările partenere.
„La Nürnberg, i-am tras la răspundere pe criminalii de război nazişti. Acum, după opt decenii, trebuie să ne asigurăm că va exista o zi a judecăţii şi pentru Putin” – a subliniat fostul prim-ministru britanic Gordon Brown.
Ucraina și Statele Unite sunt îngrijorate de un posibil ajutor militar pe care China l-ar putea acorda Rusiei sau de faptul că Beijingul susţine Moscova să evite sancțiunile occidentale.
În pofida concordiei sârbo-ruse, ea a fost aplaudată de public când a fluturat drapelul albastru-galben al ţării sale, pe care l-a pus apoi în jurul umerilor.
Anterior, Rusia a fost admonestată de mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate din cauza iniţiativei sale pentru un text umanitar care „condamna atacurile asupra civililor” şi cerea protecţia lor pentru a le garanta plecarea din oraşele ucrainene.
Acestea au fost respinse şi de membrii musulman, Sefik Dzaferovic, şi croat, Zeljko Komsic, ai preşedinţiei tripartite bosniace.
Rusia încearcă să justifice și să cosmetizeze invadarea Ucrainei printr-o propagandă agresivă, în care sunt reluate multe teze și idei prezente de ani de zile în dezinformările și discursul oficial al Moscovei. Printre acestea, obsesia pentru „naziști” inexistenți, catalogarea celor care se opun politicilor Kremlinului drept „trădători” și denunțarea unei-așa zise „ideologii” LGBTQ.
Într-o convorbire la telefon cu Olaf Scholz – cancelarul german –, Vladimir Putin a susținut că solicitările Ucrainei sunt „nerealiste”
„În mare parte, succesul armatei ucrainene se datorează şi antrenamentului şi modului în care NATO i-a ajutat să se transforme într-o armată mult mai capabilă, mai performantă decât ceea ce vedem că este armata Federaţiei Ruse” – a mai spus Mircea Geoană.
Propaganda rusă continuă să încerce să justifice invadarea Ucrainei și bombardarea obiectivelor civile, inclusiv școli și spitale. Potrivit unei narațiuni recente, era iminent un atac ucrainean asupra Donbassului, iar Kievul își masca intențiile dislocând militari în școli și spitale.
Și Bulgaria a anunţat că a declarat 10 diplomaţi ruşi personae non gratae şi le-a acordat un termen 72 de ore să părăsească ţara.
Regimul comunist chinez s-a ferit să condamne politica Rusiei și nu i-a cerut să-și retragă trupele din Ucraina.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Panama afirmă că are cea mai mare flotă comercială din lume, cu circa opt mii de nave sub pavilionul său, ceea ce reprezintă 17% din totalul mondial.
O parte importantă a populației Ucrainei are legături strânse cu Rusia și vrea relații bune cu aceasta, afirmă propaganda rusă care susține și că rusofonii sunt folosiți de naționaliștii ucraineni ca scuturi umane.
Ei sunt nemulțumiți inclusiv de referirea la agresiunea militară împotriva Republicii Moldova și la ocuparea Transnistriei.
Iar Serviciul Militar britanic de Informaţii susține că invazia rusă este în mare parte oprită pe toate fronturile.
La o zi după discursul video susţinut în faţa Congresului american, liderul ucrainean şi-a reluat apelul adresat Germaniei de a trimite ajutor militar suplimentar în Ucraina.
Ucraina răspunde la propaganda rusă cu propriile narative, menite să încurajeze propria populație și să demoralizeze adversarul. Până acum, Kievul și ucrainenii – pentru că la acest efort participă și jurnaliști și cetățeni obișnuiți – par să câștige confruntarea informațională.
Regatul scandinav acoperă între 20 și 25% din necesarul de gaz al Uniunii Europene și Marii Britanii, față de 45-50 de procente, cât livrează Rusia.
Blocajul din producția firmei, care are zeci de mii de angajați, a fost provocat, deopotrivă, de sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia din Ucraina, ce blochează fluxurile de aprovizionare, cât și de devalorizarea galopantă a monedei naționale, rubla, ce face improbabilă achiziționarea de către rușii obișnuiți a unor mașini noi.
Șeful diplomației americane Antony Blinken a anulat o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov, care ar fi trebuit să aibă loc în momentul invaziei ruse, din cauza recunoașterii de către Moscova a două regiuni separatiste din estul Ucrainei.
