Kievul a renunțat oficial să respecte Convenția de la Geneva privitoare la tratamentul prizonierilor de război și militarii ruși sunt „torturați” de către „neonaziștii” ucraineni. Narațiunea falsă a fost lansată de Ministerul rus al Apărării și distribuită de presa din Rusia.
Peste 11 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și lase casele, fie trecând granița pentru a ajunge în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei.
Aflat într-o vizită surpriză la Kiev, prim-ministrul britanic Boris Johnson a precizat că sancţiunile contra Rusiei vor fi înăsprite.
Guvernul de la București va deconta 70 de lei pe zi pentru fiecare ucrainean primit în gazdă de români.
Presa afirmă că ei s-au implicat în activități subversive.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei 7,5 milioane de euro, pentru a-și instrui procurorii să investigheze crimele de război comise de armata rusă.
Numeroși civili - bătrâni, femei și copii - stăteau la coadă și sperau să prindă un tren spre vestul țării, mai ferit de atacurile trupelor ruse.
Autorităţile estimează că numărul ucrainenilor care ajung în Danemarca ar putea depăşi pragul de 40.000 până la 17 aprilie, adică dublu faţă de numărul de sirieni sosiţi în 2015.
În plus, Moscova îşi manifestă nemulţumirea faţă de Guvernul de la Ankara din cauza vânzării dronelor Bayraktar către Kiev.
UE a aprobat un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care prevede un embargou asupra cărbunelui rusesc şi închiderea porturilor europene pentru navele ruseşti.
Slovacia a oferit Ucrainei unicul său sistem de rachete antiaeriene S-300.
Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are nevoie de avioane, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană.
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
Altele sugerează că evenimente similare au avut loc şi în alte orașe ucrainene.
Instituția financiară europeană a acordat Ucrainei și țărilor vecine, afectate de invazia rusă, un pachet de sprijin de două miliarde de euro; BERD subliniază importanța încetării rapide a focului.
Într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, eurodeputații mai cerut UE să întrerupă accesul băncilor rusești la sistemul financiar internațional Swift și să interzică transportul rutier și maritim de mărfuri către Rusia.
În ciuda superiorității covârșitoare a forțelor sale, Rusia nu a atins vreun obiectiv notabil în Ucraina, în primul rând din cauza rezistenței înverșunate a urainenilor. Această rezistență se vede și în teritoriile ocupate de armata rusă, în care populația refuză să accepte forțele de ocupație și puținii colaboratori locali pe care acestea încearcă să îi impună la conducere.
Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod constant temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Rusia consideră suspendarea „ilegală şi motivată politic, cu scopul de a pedepsi în mod ostentativ un stat membru suveran al ONU care duce o politică internă şi externă independentă”.
LUNI, 19 mai, ZIUA 1181: Cinci regiuni ucrainene vizate de atacurile ruseşti cu drone
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora SUA va trimite în Ucraina foști militari ai armatei naționale din Afghanistan. În realitate, SUA nu a trimis și nici nu va trimite militari pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
În Ucraina, trăiesc 260.000 de persoane seropozitive – al doilea bilanţ din Europa după Rusia –, iar înainte de război, circa jumătate dintre ele urmau o terapie antiretrovirală.
Polițiștii au spus că fac cercetări și nu au dezvăluit identitatea șoferului care şi-a izbit maşina de zid, dar media de la Bucureşti afirmă că acesta e un personaj cu oarecare notorietate.
„Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui” – a precizat Peter Szijjarto.
Ungaria este unul dintre puţinele statele membre UE care a respins sancţiunile energetice contra Moscovei, în urma invadării Ucrainei.
În timpul audienței sale generale, Suveranul Pontif a deplâns și „neputința organizațiilor internaționale” în fața conflictului din Ucraina.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
Ţările vor primi sprijin specific, personalizat şi care va răspunde în timp util nevoilor lor în schimbare – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Echipa Proekt, declarată de anul trecut organizație nedorită pe teritoriul Federație Ruse, revine cu o amplă investigație despre problemele de sănătate ale lui Vladimir Putin. The Insider scrie cum, înainte de a fi asasinat, politicianul Boris Nemțov a fost urmărit de agenți FSB implicați ulterior în otrăvirea lui Alexei Navalnîi. De asemenea, publiciștii ruși analizează șansele ca Putin să fie judecat de Tribunalul de la Haga pentru crime de război.
