Finlanda nu are, în prezent, nicio intenţie de a adera la NATO - a declarat şeful diplomaţei de la Helsinki, Pekka Haavisto, citat de agenţiile internaţionale de presă. El a adăugat că politica Finlandei în domeniul securităţii rămâne neschimbată. Precizarea survine după ce secretarul american de stat, Antony Blinken, a sugerat că republica scandinavă ar dori să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Austria, Cipru, Irlanda, Malta şi Suedia.
Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO. O astfel de „finlandizare” a Ucrainei şi-ar dori, cred analiştii, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a cerut atât Alianţei-Nord Altlantice, cât şi Washingtonului, primul între egali în NATO, garanţii juridice că nu vor integra alte ţări şi nu vor deschide baze militare noi în spaţiul ex-sovietic.
Analiştii amintesc că, luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa. Finlanda a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare. La rândul său, ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a afirmat că scopul acestei solicitări e crearea unei sfere ruseşti de influenţă, în care Moscova să facă regulile. Suedia ar fi, la rîndul ei, afectată, apreciază Hultqvist. După încheierea Războiului Rece, suedezii s-au apropiat, progresiv, de Alianţă. Actualul guvern social-democrat de la Stockholm nu doreşte integrarea, dar există partide suedeze care pledează pentru ceea ce numesc opţiunea NATO.
