„Îmi vine greu să spun în ce a investit Federația Rusă în acești 30 de ani în Republica Moldova. Probabil în mass-media” – punctează el, cu trimitere la propaganda rusească.
Ministerul de Externe le recomandă ferm cetățenilor români evitarea deplasărilor în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014, în zona de est a Ucrainei, unde trupele Kievului se confruntă cu secesioniștii pro-ruși, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi cu Belarus.
Sunt tot mai multe vocile care afirmă că invazia se poate produce oricând, după ce Rusia a lansat, sâmbătă, noi manevre navale de amploare în Marea Neagră, nu departe de coastele ucrainene.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
În vârstă de numai 15 ani și considerată noua stea a sportului rusesc, Kamila Valieva era cotată drept marea favorită a probei individuale de patinaj de la Olimpiadă, programată pe 15 februarie.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
În ajun, el a repetat că o nouă agresiune rusească împotriva Ucrainei va provoca nu o diminuare, ci o consolidare a prezenței NATO pe flancul său estic.
El a repetat că nu va trimite militari în Ucraina nici măcar pentru evacuarea cetățenilor americani fiindcă, dacă aceștia s-ar ciocni în teren cu trupele ruse, s-ar putea declanșa un război mondial.
Unul dintre suspecţi mărturiseşte că ar fi lucrat pentru Azerbaidjanul vecin, cu care armenii au purtat un război în toamna anului 2020.
Luna trecută, responsabilii politici de la Helsinki au repetat că țara lor nu are nicio intenţie de a adera la NATO.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.
Vladimir Putin este un bun creștin, dar imaginea sa are de suferit din cauza rusofobiei. Aceste narațiuni false pleacă de la afirmații ale Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, și sunt amplificate de Sputnik. Totodată, e promovată ideea că Putin și Rusia n-au legătură cu comunismul, care a fost impus de Occident.
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, a reiterat declarațiile șefilor săi de la Moscova, potrivit cărora nu au de gând să invadeze Ucraina.
Autorităţile de la Moscova pretind că şi acest scandal a fost instrumentalizat de rivalii geopolitici occidentali.
„Astfel de acțiuni agresive ale Federației Ruse, care se încadrează în conceptul său de război hibrid împotriva Ucrainei, sunt inacceptabile”, se arată într-un comunicat al diplomației de la Kiev.
Armatele rusă și belarusă au început noi manevre comune, pe teritoriul Belarusului, cotat drept cel mai docil satelit al Moscovei dintre toate republicile ex-sovietice.
După președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, va merge în Rusia și în Ucraina.
El a reiterat și punctul de vedere al ministerului de Externe de la Moscova potrivit căruia dosarul Tezaurului românesc evacuat în Rusia țaristă, apropriat de bolșevici după sfîrșitul Primului Război Mondial și niciodată returnat, nu figurează pe agenda relațiilor româno-ruse.
Presa internațională remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, n-a spus o vorbă despre cei peste o sută de mii de militari masați la frontiera cu Ucraina.
Conducta care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică a provocat divergențe între Berlin și Washington.
Militari britanici din forțele speciale au fost trimiși în Ucraina pentru a organiza diversiuni și a escalada situația din Donbass, potrivit presei pro-Kremlin, care a reluat o serie de narațiuni despre organizarea unui atac al Occidentului împotriva rusofonilor din regiunile Donețk și Lugansk.
Sunt circa o sută de specialişti, care au misiunea de a pregăti desfăşurarea unui contingent mult mai numeros, ce nu va întârzia – a precizat ministrul Apărării în Guvernul de la Bucureşti, Vasile Dîncu.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
„Există, în acest moment, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite” – aminteşte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Serviciile americane de informaţii apreciaseră că Rusia îşi accelerează pregătirile pentru o invazie la scară largă în Ucraina şi că a masat, deja, la frontieră, 70% din efectivele militare necesare.
În septembrie 2021, cei doi preşedinţi au anunțat aprofundarea integrării economice dintre țările lor.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Experţii spun că forțelor ruse le-ar trebui 48 de ore pentru a încercui capitala ucraineană, Kiev, şi pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele pro-occidental Volodimir Zelenski.
Încă de pe vremea când conducea guvernul de la Berlin, Schröder a fost acuzat că, prin politicile sale, agravează dependența Europei de hidrocarburile rusești, iar un politolog britanic l-a numit cel mai iresponsabil cancelar german de după Adolf Hitler.
Numeroase state occidentale boicotează diplomatic competiția și acuză regimul comunist de la Beijing de încălcarea drepturilor omului.
