
Crimele, torturile și jafurile comise de militarii ruși sunt rezultatele unui sistem educațional deficitar dar și al problemelor sociale neglijate de autorități, scrie presa independentă rusă, care continuă să lucreze în ciuda faptului că este cvasi-interzisă în Rusia. Veridica a mai notat și un articol despre cum au ajuns rușii să îi denunțe pe cei care nu împărtășesc varianta oficială despre război, precum și două interviuri, unul despre regimul lui Putin, al doilea despre declinul industriei petroliere rusești din cauza sancțiunilor.
THE INSIDER: Educația călăilor. Cum sistemul rus de educație a generat asasini, jefuitori și sadici
Atrocitățile împotriva populației civile în Borodeanka, Bucea, Mariupol și alte orașe și localități din Ucraina au șocat multă lume: puțini s-au așteptat ca ostașii și ofițerii armatei ruse să acționeze cu atâta cruzime. Cu toate acestea, acțiunile lor nu sunt surprinzătoare – familia, școala și armata în Rusia au devenit un sistem de violență, scrie THE INSIDER.
Nu există niciun dubiu asupra caracterului sistemic al crimelor de război, după publicarea de RIA Novosti a manifestului despre genocidul ucrainenilor, recunoașterea comandamentului militar rus că au fost executați sute de oameni în civil (doar în Mariupol) și o mulțime de interceptări făcute publice. Totuși, nici îndoctrinarea ideologică, nici opțiunea asumată a Kremlinului privind uciderea populației civile, nu pot explica complet aceste crime. La urma urmei, chiar și militarii pot acționa conform liberului-arbitru și, ca orice ființă umană, trebuie să fie conștienți de legi, să se conducă de norme etice, profesionale, dar și general umane. Iar dacă vedem că aceste limite sunt încălcate, ar trebui să luăm în considerare nu doar cursul politic, dar și particularitățile instituționale și sociale ale forțelor armate ruse.
Declinul educației militare
Unul din factorii esențiali care contribuie la faptul că armata rusă tinde să se transforme rapid într-o bandă de jefuitori și violatori care luptă cu populația civilă este calitatea corpului de ofițeri. Decenii la rând, încă din timpul URSS, aceasta era foarte neuniformă pentru diferite tipuri și categorii de forțe militare, o consecință a neîncrederii puterii în propria armată. În Rusia postsovietică, această neîncredere s-a adâncit – după două încercări de lovituri de stat cu implicarea armatei, în 1991 și 1993, și a popularității relativ mari în societate a generalilor de armată Alexandr Lebed și Lev Rohlin. În consecință, Kremlinul a fost mereu pus în fața dilemei: cum să-i facă pe ofițerii ruși să lupte mai eficient și, în același timp, să nu admită influența lor peste măsură și implicarea în politică, în cadrul unei administrații autoritare. […]
Băieții de la sate
Un factor separat îl reprezintă sistemul de recrutare a soldaților în trupele terestre și aeropurtate, care sunt de bază pe câmpul de luptă. În mod tradițional, față de trupele terestre, care ating circa 270-280 de mii de persoane, cerințele de intelect, morale și psihologice sunt minime. Acest fapt se explică prin specificul sistemului de recrutare. Cei mai instruiți, evoluați, adecvați sau pur și simplu isteți recruți sunt încorporați în flotă, trupele de rachete cu destinație strategică și cele aeriene, din rândul cărora sunt recrutați și militarii prin contract. Trupele terestre se mulțumesc cu ceea ce rămâne, fiind la rândul lor nevoite să-și clasifice recruții. Cei mai capabili sunt luați în trupele de rachete, artilerie, unitățile antiaeriene și cele de control și transmisiuni. Astfel, în unitățile obișnuite de infanterie motorizată nimeresc tinerii mai puțin străluciți, al căror nivel de educație și cultură este, frecvent, nesatisfăcător. Acest nivel este legat direct și de locul de unde provin noii recruți. Sistemul de educație din Rusia, de mai mult timp, se degradează la nivel instituțional. […] În orașele mici și în sate, problemele acestuia sunt deosebit de acute, accesul la instituțiile de cultură lipsește sau este foarte limitat și nicidecum nu poți spune că localitățile respective înfloresc și prosperă. Aceasta se referă și la republicile sărace din Siberia și Caucaz. […]
Familia, școala și armata – surse de violență
Violența în familiile rusești, în școală și armată constituie o a treia sursă fundamentală socială a crimelor militarilor ruși. Deseori, familiile rusești reprezintă un cerc vicios de violență fizică și psihologică a unor membri asupra altora, agravat de o comunicare deficitară. Astfel, se formează tineri crescuți în condiții apropiate de anomie - de degradare a legăturilor sociale și culturale. Limita dintre normă și infracțiune pentru ei, de cele mai multe ori, nu este clară.
Același lucru se întâmplă și în școlile rusești, doar că acolo prevalează violența psihologică. […]
MEDIAZONA: Și-a denunțat fiica. Rușii îi pârăsc la poliție pe vecini, colegi și chiar pe propriii copii, dacă opiniile lor despre război nu coincid cu cele oficiale
De la începutul războiului, tot mai des, rușii se denunță unii pe alții. Oamenii se plâng la poliție de vecinii ale căror balcoane sunt decorate cu panglici galben-albastre, își pârăsc la poliție colegii care atentează la însemnul Z, iar unii chiar scriu denunțuri împotriva propriilor copii, scrie MEDIAZONA.
„- Ați reținut-o pe fiica mea?
- Pe cine?
- Pe fiica mea… ați reținut-o, nu?
- Pentru ce s-o reținem? Noi știm doar că ați văzut undeva pe internet niște mesaje despre ceva… îndemnuri la ce?
- Adică… să ucizi ruși este în regulă?
- Păi, îndemnuri. Trebuie să vă interogăm, să aflăm ce ați văzut anume? Fiica dumneavoastră instigă, sau ce aveți în vedere?
- ”
Este discuția telefonică dintre polițist și un bărbat de 49 de ani din Reutov, Timur Halitov, care a avut loc pe 10 aprilie. În cursul dimineții el a mers la secția de poliție și a scris un denunț pe numele fiicei sale, Elmira, indicând că ea „instigă la uciderea rușilor”. […]
Elmira Halitova are 21 de ani, este studentă la Școala Superioară de Economie, are un canal de Telegram „Podpolie” și stream-uri pe Twitch, unde discută despre politică și viața socială din Rusia. Elmira spune că susține opiniile opoziției, dar nu a lansat niciun îndemn la „uciderea rușilor”. […]
De la începutul războiului în Ucraina, rușii au scris mai multe denunțuri împotriva oamenilor care nu împărtășesc același punct de vedere despre cauzele și motivele invaziei în țara vecină. Cel mai cunoscut caz a avut loc în orașul Penza, unde elevii din clasa a opta au denunțat-o pe profesoara de limba engleză Irina Ghen. În timpul orelor, profesoara i-a explicat unei eleve de ce nu va putea merge la competiții în Cehia. „Atât timp cât Rusia nu se va comporta civilizat, aceasta va continua, a spus profesoara. Au vrut să ajungă la Kiev, să răstoarne guvernul unui stat suveran, un guvern suveran. Noi avem un regim totalitar. Orice disidență este considerată crimă. Toți vom fi trimiși pe 15 ani. Eu inclusiv voi fi condamnată la 15 ani”. Pe numele profesoarei Irina Ghen a fost deschis un dosar pentru „fake” la adresa armatei ruse – elevii au transmis la poliție înregistrarea audio de la lecție. […]
Din luna martie, profesorii din școlile rusești trebuie să condamne chemările la acțiuni „antirăzboi” și să le povestească elevilor argumentele din discursul lui Vladimir Putin despre cauzele „operațiunii militare speciale” împotriva Ucrainei. Profesorii care nu sunt de acord cu această politică riscă să fie concediați. De exemplu, în Astrahan, profesoara de matematică Elena Babeikova, a rămas fără locul de muncă din cauză că unul dintre elevi s-a plâns pe „discuții politice” la orele ei.
Retorica despre dușmanii Rusiei în contextul războiului a devenit mult mai agresivă. La mijlocul lui martie, președintele Vladimir Putin a vorbit despre „trădătorii nației” […]
MEDUZA: Pictorița Elena Osipova, în vârstă de 76 de ani, protestează împotriva autorităților ruse, de două decenii. A fost de mai multe ori reținută la mitinguri, dar nu renunță. Ea a povestit pentru MEDUZA ce crede despre războiul din Ucraina și indiferența societății.
Elena Osipova este numită „conștiința Petersburgului”. Timp de 20 de ani ea protestează împotriva războaielor și a autorităților ruse. Fostă profesoară de artă plastică, i-a învățat pe copii să deseneze, până a ajuns la pensie, iar acum iese în centrul orașului cu pancarte antirăzboi. În martie 2022, a fost reținută de câteva ori, imaginile cu E. Osipova și polițiștii OMON, de pe 2 martie, au provocat o mare rezonanță pe rețelele de socializare. Meduza a discutat cu artista despre proteste, artă, autorități și despre viitorul Rusiei. Iată ce povestește ea:
„Am ieșit în stradă fără speranță, dar m-au încurajat și m-au inspirat oamenii”
„Pe data de 24 februarie, în toiul nopții, mi-a telefonat o jurnalistă să-mi ia opinia despre ceea ce s-a întâmplat. Eu am răspuns că Führerul rus a pornit „Anschluss-ul” și că eu demult am intuit acest lucru. Din 2014 mi-a fost clar la ce va duce aceasta (politica lui Vladimir Putin față de Ucraina). Cea mai mare parte a pancartelor mele antirăzboi au fost făcute atunci. Nimeni, însă, nu a crezut că se poate întâmpla așa ceva. În ziua aceea, am ieșit cu o pancartă pe care am scris: „O manie, O mumie a războiului! Vei arde, Rusie! Ce izvodești demență, nebunie!” Sunt versurile Marinei Țvetaeva. Ea, însă, a scris despre Germania, iar eu am scris despre Rusia. Această pancartă am desenat-o după asasinarea lui Boris Nemțov (27 februarie 2015).
Pe 24 am ieșit la protest complet descurajată, dar mi-au dat puteri și m-au inspirat oamenii. În ziua aceea erau foarte mulți în stradă. Eu stăteam lângă monumentul Ecaterinei a II-a, iar ei alergau pe bulevardul Nevskii, fugeau de poliție și strigau „Nu războiului”. Unii bărbați plângeau și întrebau: „Ce putem face? Cum putem să ajutăm Ucraina?”. Aceasta m-a încurajat. Am văzut că foarte mulți oameni nu sunt de acord cu acțiunile Rusiei în Ucraina”. […]
ROSBALT: „Unele sonde vor fi închise definitiv”
Rusia va fi nevoită să-și reducă producția de petrol și gaze, ceea ce poate provoca concedieri masive în acest domeniu, consideră expertul Mihail Krutihin, într-un interviu pentru ROSBALT.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a prognozat o diminuare importantă a nivelului extracției de petrol în Rusia în următoarele două luni din cauza sancțiunilor impuse Moscovei după declanșarea operațiunii militare în Ucraina. În aprilie se așteaptă o reducere cu un milion și jumătate de barili pe zi, în mai – cu trei milioane. Din aceleași cauze, ar putea fi redusă și producția în domeniul gazelor naturale din Rusia.
Cei mai mari traderi deja au anunțat că intenționează să reducă din 15 mai achizițiile de petrol rusesc din cauza restricțiilor pe piețele financiare, introduse de UE față de Federația Rusă.
[…]
- Cum se va răsfrânge aceasta asupra economiei rusești?
- Dacă vorbim de petrol, vom fi nevoiți să închidem sonde. Este absolut sigur. Acum există două prognoze. Potrivit experților OPEC, până la sfârșitul acestui an, extragerea petrolului rusesc se va reduce cu 26 de milioane de tone sau cu peste 500 de mii de barili pe zi. Dar sunt și alte pronosticuri, care spun că am putea pierde anual până la 75-150 de milioane de tone de petrol (în 2021 Rusia a extras 524 de milioane de tone de petrol).
- Ce soluție avem în acest caz? Închidem, într-adevăr, sondele?
- Ce mai putem face? Nu avem suficiente capacități de depozitare nici a petrolului, nici a gazelor. Respectiv, vom fi nevoiți să închidem unele sonde și le vom închide pentru totdeauna. Particularitatea industriei rusești de extracție a petrolului este că dacă o sondă se închide, aceasta este lichidată. În cele mai multe cazuri nu poate fi redeschisă, iar dacă cineva va dori acest lucru, va fi nevoit să foreze o alta nouă alături.
- Ce înseamnă aceasta la nivel macro?
- Aceasta înseamnă pierderea de către Rusia a statutului de „putere energetică”, la care a pretins altădată. Pe lângă aceasta, în companiile de producere și de mentenanță vor începe concedieri masive. Experții deja au evaluat această situație. Doar în ramura producției de gaze, la Gazprom și companiile conexe, un milion și jumătate de persoane vor rămâne fără lucru.