Rezultatele sondajului arată că şi Guvernul de la Moscova câştigă procente în percepţia publică, după invazia rusă în Ucraina.
Pe lista neagră a Moscovei figurează şi responsabili politici din ţări membre ale UE, personalităţi publice şi jurnalişti.
Secretarul general Jens Stoltenberg afirmă că Alianţa încă nu este convinsă că Rusia negociază cu bună credinţă, întrucât obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei în Ucraina nu s-a schimbat.
Republica Cehă a fost printre primele țări care au condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar premierul Petr Fiala, într-un gest de solidaritate, chiar a efectuat o vizită riscantă la Kievul aflat sub asediu. Cea mai surprinzătoare reacție a venit din partea președintelui Milos Zeman, un filorus înfocat care a condamnat răspicat invazia și a cerut măsuri ferme împotriva lui Putin.
După proclamarea independenței de către Republica Moldova, la 27 august 1991, relațiile între Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat considerabil. Au avut loc și primele ciocniri între forțele moldovenești și cele transnistrene, pregătite și înarmate de Armata a 14-a a Rusiei. Pe 2 martie, s-a declanșat războiul.
NATO/SUA forțează Ucraina să lupte împotriva Rusiei pentru ca această să fie înfrântă și Vladimir Putin răsturnat. Narațiunea intră în categoria propagandei rusești care încearcă să mute responsabilitatea războiului de la agresor la victimă (Ucraina) și susținătorii acesteia (NATO). În România, narațiunea e promovată de Ion Cristoiu, prezent în spațiul public și cu alte dezinformări pro-rusești.
Gravele turbulenţe de pe pieţele alimentare mondiale „nu se datorează în niciun caz acţiunilor Rusiei, ci mai degrabă isteriei necontrolate a sancţiunilor occidentale” împotriva Moscovei – afirmă ambasadorul rus la ONU.
„Este vital să ne aflăm pe teren pentru a furniza un sprijin eficient în această perioadă extrem de dificilă” – a sublinat Rafael Grossi, șeful AIEA.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri Norvegiei, al doilea cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, după...
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se află în China pentru o întâlnire de două zile dedicată nu Ucrainei, ci Afganistanului.
Starul american al baschetului mondial Brittney Griner, dublă medaliată olimpică, e reținută în Rusia de peste o lună.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.
Presa din Rusia acuză ONU pentru că ar fi încurajat „genocidul” organizat de „naziștii” ucraineni împotriva rusofonilor din Ucraina întrucât Consiliul de Securitate nu a adoptat o rezoluție privind încetarea focului propusă de Moscova. Adunarea Generală a ONU a adoptat anterior o rezoluție – ignorată de Rusia – în care cere încetarea conflictului.
„Cercetătorii noștri de la fața locului au documentat timp de zece zile folosirea acelorași tactici ca în Siria și Cecenia”, inclusiv atacuri care vizează civili și utilizarea muniției interzise de dreptul internațional – subliniază prestigiosul ONG, în raportul său anual.
Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia marţi, pentru prima dată în aproape trei săptămâni, Ucraina încercând că obţină o încetare a focului fără a face compromisuri asupra teritoriului sau a suveranităţii sale, în condiţiile în care a reuşit să-i facă pe ruşi să dea înapoi în regiunea Kiev.
La negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul, preşedintele Volodimir Zelenski a semnalat că este pregătit să ofere Rusiei o serie de concesii pentru a pune capăt luptei.
Este pentru prima dată când delegațiile celor două țări, sosite cu o zi înainte în Turcia, se întâlnesc, după mai multe runde de discuții prin videoconferință.
Armata azeră a capturat un sat strategic, despre care se credea că se află sub controlul rușilor.
21 de diplomați ruși suspectați de spionaj trebuie să părăsească Belgia, 17 – Olanda şi patru – Irlanda
Comisarul european al Sănătăţii Stella Kyriakides dă asigurări că UE dispune de „suficiente vaccinuri pentru a asigura acoperirea refugiaţilor ucraineni”.
„Putin învârte cuţitul în rana deschisă a Ucrainei cu scopul de a forţa această ţară şi pe aliaţii săi să capituleze” – afirmă Guvernul britanic.
Războiul din Ucraina a adus în atenția jurnaliștilor și a comunicatorilor o problemă care preocupa Kievul de câțiva ani: cea a ortografiei numelor proprii. Persoane și localități deopotrivă sunt mai cunoscute după denumirile rusești. Ucraina insistă că ortografia ar trebui să fie în limba ucraineană.
Un ales local din Moscova cere „denazificarea” Poloniei, Țărilor Baltice, Republicii Moldova și Kazahstanului după modelul Ucrainei, sugerând necesitatea intervenției militare ruse în aceste state. Demersul lui Serghei Savostianov, care nu este clar cui îi este adresat, a fost preluat de un număr mare de instituții de presă din Rusia, dar și din statele vizate. Presa oficială rusă, precum TASS sau RIA Novosti, le-a ignorat.
Rusia și Ucraina nu au făcut „progrese semnificative” până acum, în negocierile lor menite să pună capăt conflictului din Ucraina – afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Afacerea nu mai este durabilă sau viabilă în contextul actual – afirmă cele două mari grupuri europene.
Numai rușii care aveau deja viză europeană Schengen și erau imunizaţi cu un vaccin anti-COVID 19 recunoscut de Uniunea Europeană puteau lua trenul Sankt Petersburg-Helsinki.
Aproape 8 mii de kilometri de drumuri, zece milioane de metri pătrați de locuințe și 200 de mii de mașini au fost distruse.
Invazia rusă continuă, în timp ce noi negocieri ruso-ucrainene urmează să înceapă în Turcia, unde se așteaptă să fie examinată problema neutralității Ucrainei.
Blocată practic în Rusia, unde jurnaliștii riscă închisoarea și dacă scriu că în Ucraina are loc un război, presa independentă rusă continuă să scrie despre conflict și urmările sale. Săptămâna aceasta, Veridica a ales materiale despre jurnalista Oxana Baulina, ucisă la Kiev într-un bombardament al armatei ruse, despre refuzul unor militari ruși de a merge la război în Ucraina și despre pierderea puterii miliardarilor apropiați de Kremlin.
„Motivația poporului ucrainean de a lupta împotriva invadatorilor este extraordinară” – notează Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (Prio), într-o analiză a acestui sondaj.
Şi preşedintele american Joe Biden a atras atenţia, anterior, că vor exista unele crize de alimente în urma ofensivei ruse şi a sancţiunilor impuse Moscovei.
Și secretarului american de stat, Antony Blinken, declarase că sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost concepute pentru a fi permanente.