Imaginea pe care propaganda Kremlinului încearcă să le-o creeze germanilor e una de 'rusofobie' iraţională.
El a propus și crearea unui organism internaţional de combatere a dezinformării şi a propagandei rusești, fiindcă niciun astfel de centru național nu poate face faţă singur bugetelor de miliarde de dolari ale Kremlinului.
Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.
'Se poate compara puţin cu ruleta rusească' – a declarat Christa Virtumer-Hoche, precizand că nu există date despre efectele secundare la persoanele care au fost vaccinate.
Succesor al fostului partid unic comunist, foarte docil, în epocă, față de Uniunea Sovietică, Partidul Socialist Bulgar a dat exemplul Ungariei, care şi-a făcut stocuri de vaccin rusesc şi chiar chinezesc.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
Acum trei ani, ea ocupa postul de ministru de Externe și a fost criticată vehement pentru că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin la căsătoria ei şi pentru că a valsat cu el în faţa camerelor televiziunii ruse.
''Sputnik V nu este doar un vaccin - este un instrument într-un război hibrid'' - avertizează ministrul de Externe, Ivan Korcok.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, lucrează pentru serviciul german de informații, potrivit unui material preluat de Sputnik. Articolul pare fake news tipic care promovează narațiunea rusă (similară cu cea a national-comunismului român) a Occidentului ca forță ostilă.
„Sunt recunoscător pentru politicile consecvente ale Uniunii Europene privind nerecunoaşterea anexării ilegale a Crimeii” – i-a spus el, la Kiev, preşedintelui Consiliului, Charles Michel.
Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.
'Cred că vor încerca să mă omoare' - a declarat Christo Grozev, într-un interviu preluat de agențiile de presă.
Sputnik scrie că Statele Unite ar valida ideea că Transilvania nu îi aparține României pentru că ambasada SUA nu a șters comentariul făcut pe Facebook de un român. Sputnik încearcă, de fap, să lege statutul Crimeii ocupate și anexate de Rusia de cel al Transilvaniei.
Premierul Andrej Babis a spus că ar fi suficientă aprobarea organismului ceh de specialitate, SUKL, și n-a exclus nici achiziționarea vaccinului chinezesc Sinopharm.
Criza politică a luat amploare după ce Statul Major a cerut demisia lui Paşinian, care a denunţat o tentativă de puci şi a ordonat demiterea şefului armatei, Onik Gasparian.
Acesta a ajuns într-o regiune aflată la 200 kilometri de Moscova, pentru a-și ispăşi, într-o colonie penitenciară, o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare, într-un dosar de fraudă, pe care el şi susţinătorii săi îl califică drept comandat politic.
Paşinian denunţase pe 25 februarie o tentativă de puci militar, după ce comandamentul armatei a cerut demisia guvernului său.
Executivul conservator de la Budapesta, ce a criticat lentoarea cu care Uniunea Europeană le-a distribuit vaccinuri anticoronavirus ţărilor membre, a fost primul din blocul comunitar care a cumpărat şi autorizat vaccinuri din Rusia şi China.
Americanii 'continuă să fie alături de Ucraina şi de aliaţii şi partenerii săi, astăzi, aşa cum au fost de la începutul acestui conflict' – precizează liderul de la Casa Albă.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Preşedintele american Joe Biden crede că această conductă este 'o afacere proastă' pentru Europa, iar numeroși oficiali din țări central și est-europene spun că gazoductul ar spori influenţa politică şi economică a Rusiei asupra continentului.
Potrivit analiștilor, acest caz scoate în evidenţă tensiunile din spatele încercării Kremlinului de a întări legăturile cu Beijingul, după ce relaţiile cu Occidentul s-au prăbuşit.
Anterior fusese destituit un adjunct al ministrului care îl persiflase pe premier după ce acesta a criticat performanţele rachetelor ruseşti Iskander, aflate în dotarea armatei armene.
Numeroase cancelarii au avertizat că gazoductul ar agrava dependenţa economică şi politică a Europei faţă de ruși.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Guvernul de la Kiev mai afirmă că Rusia 'nu a anchetat aceste operaţiuni de asasinare' şi a 'organizat deliberat operaţiuni de disimulare, având ca scop contracararea eforturilor de găsire a celor responsabili'.
Pe agendă ar fi inclus şi acordul prin care exportul de produse petroliere belaruse va fi transferat din porturile ţărilor baltice în porturile ruseşti, ceea ce va lipsi Estonia, Letonia şi Lituania de importante venituri la buget.
Simultan cu discuțiile din Occident despre situația din țările lor, președinții rus, Vladimir Putin, și belarus, Aleksandr Lukașenko, s-au întâlnit, cu scopul declarat a-şi coordona colaborarea strategică.
El va participa, alături de mai mulţi omologi europeni, la o întâlnire informală cu reprezentanţi ai echipei opozantului rus Alexei Navalnîi.
Prin termenul de ''terorist'' Kievul face, de obicei, referire la separatiştii proruşi care controlează teritorii din estul ţării.
Ea a subliniat că locuitorii din stânga Nistrului sunt cetăţeni cu drepturi depline ai republicii.
El e văzut ca un modernist în sânul unei biserici conservatoare și foarte influente, într-o țară care oscilează între ambiția de a fi admisă în Uniunea Europenă și legăturile strânse cu Rusia.