Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.
Vânzările de mașini noi s-au prăbușit în Rusia, ca urmare a sancțiunilor economice severe instituite de Occident.
Sârbul Novak Djokovic le ia apărarea, după ce și el a fost exclus de la Australian Open, fiindcă a refuzat să se vaccineze împotriva COVID-19.
Peste 944.000 de oameni au părăsit Ucraina cu destinația România de la debutul războiului, în 24 februarie.
În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa.
Repornirea sa va permite Norvegiei să-și mărească livrările de gaz către Europa, care încearcă să pună capăt dependenței energetice de Rusia.
Mai multe personalităţi proeminente şi responsabili de la mai multe posturi de televiziune independente georgiene au acuzat de mult timp coaliţia la putere Visul Georgian că foloseşte sistemul judiciar pentru a înăbuşi opoziţia.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
De obicei, la obeliscul din Riga se adunau în 9 mai zeci de mii de rusofoni. De data aceasta, câteva mii au trecut prin locul respectiv şi au depus flori, în pofida unei prezenţe masive a poliţiei.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Pe locul locul șapte în concurs și a doua în simpatia publicului a fost trupa Zdub și Zdob din Republica Moldova.
Numai sâmbătă, au venit aproape nouă mii.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Totalul se apropie de un milion.
Piața mondială e, deja, afectată de invazia rusă din Ucraina.
Duminică, finlandezii și-ar putea oficializa candidatura la NATO.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla într-o stare fizică și psihică foarte proastă, iar la Moscova s-ar pregăti o lovitură de stat.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
Turcia se învecinează cu Rusia şi Ucraina, are legături bune cu ambele ţări şi a încercat să faciliteze negocierile de pace. Ankara s-a opus invaziei Rusiei şi a furnizat Kievului drone armate, deşi în acelaşi timp se opune sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
Sunt invocate raţiuni de securitate şi necesitatea de a păstra „integritatea” acestui gen de nominalizări, pentru a justifica refuzul publicării informaţiilor cerute.
Războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor pe plan global la cereale, ulei alimentar, combustibil şi îngrăşăminte, iar agenţiile ONU avertizează că aceste creşteri vor agrava criza alimentară.
În România, în ultimele 24 de ore, au intrat circa 8.300 de ucraineni.
Kievul a permis intrarea în țară 10 mii de militari din Polonia și Lituania care vor realiza planul de „ocupare„ și „jefuire” a Ucrainei, scrie presa din Rusia. Este cea mai recentă știre falsă din ciclul celor privind ocuparea vestului Ucrainei de către Rusia. Acestea se încadrează în meta-narațiunile privind amestecul Occidentului în război și natura artificială – și deci instabilă – a statului ucrainean.
În același timp, diplomația rusă acuză Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” și nu crede că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „lipsită de importanță”.
Tensiunile între Moscova şi Londra au atins cote foarte înalte în ultimele săptămâni, Regatul Unit anunţând vineri noi sancţiuni împotriva reţelei financiare a preşedintelui Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina.
Moscova va recurge la articolele 5 şi 6 ale Convenţiei asupra armelor chimice din 1972, pentru a cere o anchetă internaţională – susține ambasadorul rus la ONU.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională
Putin a anunțat Al Treilea Război Mondial și va folosi arme nucleare deoarece, din cauza Occidentului, forțele sale nu reușesc să câștige războiul. Narațiunea e promovată de fostul condamnat penal Sorin Roșca Stănescu, cunoscut pentru punctele sale de vedere asemănătoare cu cele ale propagandei ruse. Aceasta din urmă promovează de la un timp ideea declanșării unui conflict nuclear, pentru a determina Occidentul să nu mai sprijine Ucraina.
Prim-ministrul nipon Fumio Kishida subliniază că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”.
