Autoritatea pentru medicamente a anunțat că loturile de Sputnik V utilizate în testele preclinice și studiile clinice, în urma cărora celebra revistă de știință britanică Lancet a calificat serul rusesc drept sigur, nu au aceleași caracteristici cu dozele livrate Bratislavei.
În toamna anului trecut, azerii, susținuți de turci, au înregistrat o victorie zdrobitoare asupra Armeniei vecine, tradițional protejată de ruși, într-un nou război pentru controlul asupra provinciei Nagorno Karabah.
Surse de la Pentagon, citate de media, afirmă că americanii iau în calcul trimiterea de nave militare în Marea Neagră, ca o demonstrație de sprijin pentru Kiev.
Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudescența acestor activități s-a produs în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.
Analiști militari ruși cred că țara lor uzează de gesturi belicoase pentru a negocia mai dur cu Occidentul, care a instituit, în ultima vreme, noi sancțiuni contra Moscovei: "În lunile următoare, va fi un exercițiu de echilibristică: o vom face pe nebunii, vom părea gata să declanșăm un nou război".
Experți militari occidentali califică atitudinile marțiale ale rușilor drept o încercare de a intimida și destabiliza Ucraina și nu cred că acestea sunt neapărat preludiul unei noi agresiuni militare.
Parisul adaugă că Moscova folosește vaccinul ca temă de propagandă pe scena internațională și încearcă să-și demonstreze influența în Europa.
În viziunea unui sfert dintre respondenți, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România.
Incidentul are loc într-un moment în care relațiile Moscovei cu țările europene sunt deja tensionate, după divulgarea altor afaceri de spionaj și după întemnițarea celui mai popular contestatar al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.
Occidentalii acuză Moscova că folosește vaccinul ca pe un instrument geopolitic, dar cancelarul Sebastian Kurz spune că importantă e doar eficiența serului.
În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
Şase miniştri, inclusiv al cel de la Sănătate, au plecat în ultima vreme din guvernul cu 16 membri, creat de o coaliție cvadripartită de dreapta, măcinată de numeroase scandaluri.
Adversarii săi l-au calificat drept un activ militant pentru reorientarea geopolitică a Cehiei spre Rusia, chiar și după anexarea ilegală a Crimeei și după invazia din estul Ucrainei, precum și pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei de Uniunea Europeană.
Atât opoziția, cât și armata, vor ca el să plece, după ce a semnat cu Azerbaidjanul un armistiţiu mediat de Rusia, în urma căruia Armenia a pierdut teritorii din enclava azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.
Aceștia au fost numiţi de fostul preşedinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia în februarie 2014, după trei luni de proteste de stradă ce au dus la răsturnarea sa de la putere.
Cu acești bani, a creat și finanțat cel mai mare partid promoscovit din Ucraina, favorit, acum, potrivit sondajelor, în intențiile de vot ale compatrioților săi.
Piraţii ar fi încercat, prin intermediul unor e-mailuri de phishing, să deturneze conturile unor membri aparţinând în majoritate formaţiunii conservatoare a Angelei Merkel (CDU/CSU) şi Partidului Social-Democrat (SPD), membre ale coaliţiei la guvernare.
Acestea au difuzat imagini cu arestările, în care se vede cum agenţii forțelor de ordine acţionează brutal chiar şi împotriva trecătorilor.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Parlamentul României pregătește, din obediență față de Statele Unite, o lege antirusească gândită pentru un avocat corupt. Această narațiune falsă apare într-o postare de pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei la București care critică așa-numita lege Magnițiki, aflată la Camera Deputaților după ce a fost adoptată de Senat. Legea prevede, de fapt, instituirea unor sancțiuni pentru cetățenii străini care se fac vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjarto, mai susţine că achiziţionarea de vaccinuri anti-COVID 19 din Rusia şi China nu a fost motivată ideologic.
Startul campaniei de vaccinare s-a dat la începutul lunii, după ce Republica Moldova a primit 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca, ca ajutor din partea României, dintr-un total de 200 de mii promise, în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis.
Conducta de 11 miliarde de dolari, unul dintre cele mai importante proiecte ale Rusiei în Europa, a provocat tensiuni multiple și numeroase cancelarii au afirmat că ar agrava dependenţa economică şi politică a Europei faţă de ruși.
Restricţiile vizează și 23 de ruşi, majoritatea angajaţi ai ministerului de Interne şi ai serviciilor de securitate de la Moscova, precum şi peste 80 de societăţi şi companii mass-media, între care agenţia de presă TASS şi agenţia pro-Kremlin Rossiya Segodnia.
Bruxellesul a decis penalizarea unor ruși și chinezi pentru încălcarea gravă a drepturilor omului.
Membrii acesteia transmiteau informaţii clasificate despre Bulgaria, NATO şi Uniunea Europeană la ambasada Rusiei la Sofia.
Aceasta a fost înființată de un militant francez de extrema dreaptă, condamnat la doi ani de închisoare pentru proxenetism în formă agravată.
Confruntată cu probleme de organizare acasă şi capacităţi limitate de producţie a vaccinului Sputnik V, Rusia face bluf în Europa, prefăcându-se că abia aşteaptă ca Agenţia Europeană a Medicamentului (AEM) să aprobe pentru utilizare serul pentru a umple golul de aprovizionare al UE.
Peste 80% dintre slovaci vor ca şeful Guvernului să plece.
Luna trecută, un tribunal din Rusia a condamnat un bărbat la opt ani de închisoare, sub acuzația de trădare, pentru că ar fi oferit secrete de stat Chinei, și, potrivit analiștilor, acest caz scoate în evidenţă tensiunile din spatele încercării Kremlinului de a întări legăturile cu Beijingul.
Echipa preşedintelui american, Joe Biden, a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ''la momentul potrivit', ''nu va da înapoi'' şi ''va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie''.
Suporterii lui apreciază că probele reţinute contra lui sunt inconsistente şi acuză o justiţie selectivă şi coruptă.