Într-o intervenție prin videoconferinţă în Parlamentul Lituaniei, Zelenski a mai spus că, peste tot unde au ajuns, soldaţii ruşi s-au comportat la fel ca la Bucea.
Grupuri pentru apărarea drepturilor omului, printre care Human Rights Watch şi Amnesty International, au acuzat armata rusă de crime de război, precum și de execuţii şi jafuri în Ucraina.
Mai mult de un sfert din populația țării a fost nevoită să-și părăsească căminele.
Crimele comise de militarii ruși în Ucraina amintesc de cele ale ostașilor sovietici din cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit presei independente ruse, care continuă să lucreze în ciuda faptului că a fost, practic, interzisă în Rusia. În monitorizarea Veridica mai puteți citi cum au devenit caucazienii carne de tun în armata rusă, despre eforturile de îndoctrinare în școli, dar și cum, din cauza crizei economice, oamenii au ajuns să fure alimente.
„Genocidul nu poate fi prescris” – a subliniat președintele polonez, într-un discurs susţinut cu ocazia comemorării a 82 de ani de la masacru și evocând actuala „agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei independente şi democratice”.
Reuniți la Luxemburg, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană examinează al şaselea pachet de sancţiuni contra Moscovei, dar oprirea achiziţiei de petrol şi gaz din Rusia încă îi divizează pe Cei 27.
Prezent la Conferinţa privind viitorul Europei, prim-ministrul Nicolae Ciucă i-a rugat pe tinerii prezenţi să facă eforturi pentru a-i integra pe ucrainenii care au ales să stea în România.
În cursul acestei săptămâni, Guvernul finlandez intenţionează să prezinte un raport privind politica de securitate, în timp ce Executivul suedez a anunţat că va publica o analiză similară până la finalul lunii mai.
Vrem „să ajutăm armata ucraineană să respingă o invazie rusească brutală, deoarece pacea în regiunea Europei este vitală pentru stabilitatea globală” – a declarat prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern
Președintele Macron a declarat că Franța „strânge dovezi” împotriva „crimelor de război ale Rusiei” din Ucraina; la scurtă vreme a anunțat trimiterea în țară a jandarmilor și magistraților francezi.
Luna trecută, jurnalista rusă a apărut în direct, în timpul jurnalului de ştiri cel mai urmărit din Rusia, cu o pancartă în care critica „operaţiunea militară” a Moscovei în Ucraina şi denunţa „propaganda” mass-media controlate de putere.
Ucraina tratează cu autoritățile de la București expedierea exporturilor sale agricole prin portul românesc Constanța.
Pe fondul războiului din Ucraina vecină, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Contravențional și a interzis afișarea simbolurilor care promovează acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității.
Informația apare după retragerea trupelor ruse care ocupaseră regiunea.
El a cerut părților să consimtă la un armistițiu, dar nu pentru a-și reîncărca armele, ci pentru a ajunge la pace prin negocieri adevărate.
La Hanovra, o contra-demonstrație pro-ucraineană a adunat 3.500 de oameni.
Kievul a renunțat oficial să respecte Convenția de la Geneva privitoare la tratamentul prizonierilor de război și militarii ruși sunt „torturați” de către „neonaziștii” ucraineni. Narațiunea falsă a fost lansată de Ministerul rus al Apărării și distribuită de presa din Rusia.
Peste 11 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și lase casele, fie trecând granița pentru a ajunge în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei.
Aflat într-o vizită surpriză la Kiev, prim-ministrul britanic Boris Johnson a precizat că sancţiunile contra Rusiei vor fi înăsprite.
Reacția Chișinăului are loc înaintea așa-ziselor alegeri prezidențiale din Osetia de Sud, care ar putea fi urmate de un referendum privind alipirea acesteia la Rusia.
Totodată, Germania va face stocuri de criză cu provizii, inclusiv echipamente medicale, îmbrăcăminte de protecţie, măşti sau medicamente – spune ministrul federal de Interne.
Numeroși civili - bătrâni, femei și copii - stăteau la coadă și sperau să prindă un tren spre vestul țării, mai ferit de atacurile trupelor ruse.
Autorităţile estimează că numărul ucrainenilor care ajung în Danemarca ar putea depăşi pragul de 40.000 până la 17 aprilie, adică dublu faţă de numărul de sirieni sosiţi în 2015.
În plus, Moscova îşi manifestă nemulţumirea faţă de Guvernul de la Ankara din cauza vânzării dronelor Bayraktar către Kiev.
Guvernul de la București va deconta 70 de lei pe zi pentru fiecare ucrainean primit în gazdă de români.
Presa afirmă că ei s-au implicat în activități subversive.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei 7,5 milioane de euro, pentru a-și instrui procurorii să investigheze crimele de război comise de armata rusă.
UE a aprobat un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care prevede un embargou asupra cărbunelui rusesc şi închiderea porturilor europene pentru navele ruseşti.
Slovacia a oferit Ucrainei unicul său sistem de rachete antiaeriene S-300.
În ciuda superiorității covârșitoare a forțelor sale, Rusia nu a atins vreun obiectiv notabil în Ucraina, în primul rând din cauza rezistenței înverșunate a urainenilor. Această rezistență se vede și în teritoriile ocupate de armata rusă, în care populația refuză să accepte forțele de ocupație și puținii colaboratori locali pe care acestea încearcă să îi impună la conducere.
LUNI, 19 mai, ZIUA 1181: Cinci regiuni ucrainene vizate de atacurile ruseşti cu drone
Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are nevoie de avioane, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană.