Excentricul miliardar Elon Musk l-a provocat, la mijlocul lunii martie, pe preşedintele rus Vladimir Putin la „o luptă unu la unu”, având drept miză Ucraina.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev.
Peste 10.700 de presupuse crime de război care au implicat 622 de suspecți au fost raportate la Parchet.
Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Participanţii la sondaj afirmă că s-ar orienta către Germania (21%), Franţa (14%), Marea Britanie (14%). Alţi 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.
Marat Gabidullin mărturiseşte că a fost „frustrat şi dezamăgit” de misiunea de la Lugansk, din Ucraina, din cauza „înşelătoriei privind cauza nobilă care vorbea despre apărarea intereselor Rusiei”.
Un comunist convertit la naționalism, Leonid Kravciuk era considerat unul dintre groparii Uniunii Sovietice.
Totalul a trecut de 900 de mii.
Guvernul de la Sofia precizează că gazul american va costa mai puțin decât cel rusesc.
Gigantul energetic rusesc Gazprom a negat orice caz de forță majoră.
Pentru Georgia, ideea e inacceptabilă.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Administraţia pro-rusă anunţă că nici măcar nu va organiza un referendum pe această temă.
Președintele Cehiei, Milos Zeman, l-a numit numit nebun pe omologul său rus, Vladimir Putin.
Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a fost condamnată la moarte pe teritoriul Ucrainei. Narațiunea de propaganda, care a fost distribuită de presa din Rusia, denaturează conținutul unei decizii a Direcției principale de spionaj a Ministerului Apărării al Ucrainei.
Ședința va avea loc după ce 60 de civili, adăpostiți într-o școală, au fost uciși într-un bombardament rusesc.
Zeci de mii de oameni au părăsit în ultimele trei luni Rusia din cauza persecuțiilor, condamnând agresiunea în Ucraina. În țară au mai rămas însă persoane care continuă să fie în opoziție față de putere și să participe la acțiuni anti-război. Mulți jurnaliști, activiști și apărători ai drepturilor omului nu intenționează să renunțe la activitatea lor în Rusia, în pofida legilor represive și amenințărilor cu dosare penale. Veridica a selectat subiecte de pe principalele platforme de liberă exprimare rusești.
Presa rusă revine la narațiunea privind intenția Poloniei de a ocupa o parte din Ucraina, iar de data aceasta pune accentul pe declarații ale președintelui Andrzej Duda, pe care le interpretează și le scoate din context.
La rândul său, economia rusă, vizată de sancțiunile impuse de Occident şi afectată de costurile războiului, va înregistra o scădere de 10% în 2022.
Echipa ONU, compusă din 55 de monitori în Ucraina, anchetează şi „acuzaţii credibile” de tortură, rele tratamente şi execuţii din partea forţelor ucrainene împotriva forţelor invadatoare ruse şi a grupurilor armate afiliate lor.
Secretarul general al ONU a vizitat Centrul de găzduire a refugiaţilor ucraineni de la Moldexpo, s-a declarat impresionat de generozitatea moldovenilor și a făcut apel la comunitatea internațională să ofere mai mult sprijin Republicii Moldova.
Ucraina salută ceea ce a numit „o schimbare de poziţie istorică” a autorităţilor germane.
Este pentru prima dată când UE acuză deschis puterea rusă că a comis un atac cibernetic – a precizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.
În cadrul scrutinului care s-a ţinut cu buletine de vot secrete, 157 de ţări au votat în favoarea candidaturii unice a Cehiei şi 23 s-au abţinut. Mandatul intră în vigoare imediat şi va dura până la 31 decembrie anul viitor.
La putere de aproape trei decenii și calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, liderul de la Minsk reia mantrele protectorilor săi de la Moscova.
Rusia denunță constant „rusofobia” occidentalilor, în general, și a Poloniei, în special.
Peste trei sferturi dintre cetățeni și cei mai mulți parlamentari vor ca țara lor să fie admisă în Alianță.
Militarii ucraineni practică ritualuri sataniste pentru ca forțele întunericului să-i ajute în lupte, scrie agenția rusă de știri Ria Novosti. Narațiunea are scopul să demonizeze adversarul, armata ucraineană.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Noul ajutor aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei.
Jill Biden a fost în Slovacia, iar incursiunea ei în Ucraina a fost ținută secretă până în ultimul moment.