Donații
Veridica.md
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Inflație, declin al exporturilor și criză economică
Moldova a fost puternic afectată de invazia rusă în Ucraina. Inflația a urcat de la 18,52% în februarie până la 33,55% în luna august 2022, potrivit datelor oferite de Banca Națională a Moldovei.
Acest lucru a generat automat un val de scumpiri de produse și servicii care s-au reflectat adânc în standardele de viață pentru cetățenii Republicii Moldova, dar a afectat puternic și încrederea investitorilor străini de a-și aduce banii în această țară. În plus, au fost afectate și exporturile către piețele estice, accesul la ele fiind îngreunat sau chiar blocat de război.
„Războiul a avut un impact negativ asupra Republicii Moldova. Vorbim de circulația produselor alimentare și industriale pe care Republica Moldova le importa din Ucraina. În momentul în care Ucraina a fost invadată, Republica Moldova a fost afectată foarte mult din această perspectivă”, a declarat analistul think tank-ului IDIS „Viitorul” de la Chișinău, Veaceslav Berbeca.
El a explicat că Republica Moldova exporta înainte de război circa 8% din mărfurile sale pe piața Federației Ruse, dar o pondere mare o aveau fructele și legumele. De exemplu, circa 90% din producția de mere mergea pe piața rusă.
„În mod tradițional, Republica Moldova exportă în Rusia bunuri agro-alimentare, în special fructe și legume. În momentul în care a început războiul, acestă rută comercială a fost grav afectată”, a subliniat Berbeca.
În condițiile de față și după un nou embargo la fructe și legume impus pe 15 august de Rusia asupra Republicii Moldova, cu excepția regiunii separatiste transnistrene, Chișinăul va fi nevoit să-și orienteze și mai mult exporturile spre UE. Bruxellesul a mărit deja cotele pentru fructele moldovenești și a oferit taxe zero pentru acestea.
Profesorul universitar și fostul deputat, Igor Munteanu, este de părere invazia rusă în Ucraina a avut un deosebit impact asupra economiei și așa fragile, fapt ce s-a răsfrânt inevitabil asupra nivelului de trai prin creșterea prețurilor la energie și produse.
De asemenea, războiul a înghețat orice fel de investiții străine în Republica Moldova, iar problemele în sectorul privat sunt mari.
„Temerile oamenilor de afaceri sunt că nu-și vor putea recupera investiții și atunci există nervozitate inclusiv în fiefurile investitorilor de portofoliu, în special a celor care activează în zonele economice libere. Aceștia se tem ca războiul să nu ajungă la ei”, spune Munteanu.
Criza energetică, între dependența de Gazprom și Transnistria și măsurile de diversificare a surselor
Începând din toamna anului trecut, Republica Moldova se confruntă cu probleme și în domeniul energiei. Prețurile exorbitant de mari au determinat Guvernul de la Chișinău să renunțe la banii propuși pentru investiții și să acorde compensații către populație de 80 de milioane de euro în sezonul rece. Războiul din Ucraina a accentuat refuzul dialogului pe această temă dintre Rusia și Republica Moldova, țară care este depedendentă 100% de gazul rusesc.
Mai mult, gazul rusesc este transformat în energie electrică la centrala termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană, care apoi vinde circa 70% din totalul volumului de energie consumat în Republica Moldova.
„Partea bună este că Republica Moldova și Ucraina a reușit să se sincronizeze la sistemul european ENTSO-E, iar centrala termoelectrică de la Cuciurgan din Transnistria (deținută de compania rusă INTER-RAO – n.red.) nu ne mai poate șantaja cu deconectarea de la energie electrică. Republica Moldova nu mai depinde total de aceasta. Partea proastă este că Gazpromul a încercat să distrugă rețele de transport ucrainene de gaze mărind unilateral presiunea fără nicio preîntâmpinare. Asta ar fi putut să afecteze și Moldova și regiunea separatistă transnistreană”, a declarat fostul consilier prezidențial pe probleme de energie, Sergiu Tofilat.
Ca efect colateral, armata rusă a distrus depozitele de petrol din Ucraina, ceea ce a creat un deficit de benzină și motorină în acea țară. Prețurile la produsele respective au crescut mult mai mult decât prețul la petrol, iar acest lucru a afectat și Republica Moldova. Astfel, benzinările din Republica Moldova nici nu aveau carburanți, iar prețurile au urcat în iunie și la 1,6 – 1,7 euro per litru.
Refugiații de război: de la criză la oportunitate în parcursul european
O altă problemă care încă persistă este cea a refugiaților ucraineni. Peste o jumătate de milion au tranzitat Republica Moldova, iar circa 100.000 au rămas pentru mai mult de o lună de zile. În prezent, Republica Moldova găzduiește circa 70.000 de refugiați – România, de exemplu, are în prezent pe teritoriul său doar aproximativ 40.000.
„În condițiile în care Moldova este un stat sărac, venirea refugiaților este evident o povară asupra economiei Republicii Moldova. Dar, pentru faptul că vrea să fie parte a civilizației occidentale, Republica Moldova trebuie să acorde ajutor necesar refugiaților”, a declarat analistul Veaceslav Berbeca.
Cu toate acestea, partenerii occidentali au remarcat efortul considerabil al Republicii Moldova și au strâns la două conferințe ale donatorilor de la Berlin și București o sumă de 1,4 miliarde de euro în granturi și împrumuturi foarte avantajoase. Banii ajută Republica Moldova să gestioneze mai ușor crizele suprapuse legate de refugiați, inflație galopantă, dar și criza energetică întreținută de amenințările Moscovei de a opri livările.
„Republica Moldova a trebuit să acorde atenție foarte mare și problemei refugiaților de război din Ucraina. Statul a atribuit o bună parte din resursele sale pe diverse proiecte pentru relocarea lor pe problema refugiaților. În momentul în care o țară primește refugiați, aceștia trebui tratați conform standardelor umane. Să primească cazare, mâncare și toate cele necesare. La toate acestea se adaugă și serviciile medicale gratuite sau educația gratuită. Evident, toate aceste împovărează un stat mic ca Republica Moldova”, a declarat Berbeca.
Analistul a mai precizat că banii care puteau fi alocați pentru proiecte economice și investiționale sunt acum redistribuți și către această problemă. „În condițiile în care Moldova este un stat sărac, evident există o povară asupra economiei. Dar, pentru faptul că vrea să fie parte a civilizației occidentale, Republica Moldova trebuie să acorde ajutor necesar refugiaților.
Analistul a mai precizat că, pe fundalul războiului, lucrurile s-au schimbat puțin, iar UE a fost mai indulgentă față de Republica Moldova.
„În contextul războiului, UE a dorit să acorde o mână de ajutor și Ucrainei și Republicii Moldova pentru ca aceste țări să fie parte a familiei europene. Putem vorbi aici și de clemență din partea UE pentru acordarea acestui statut, fiindcă până la război nici nu se punea problemă măcar a depunerii cererii de aderare la UE. Dacă am fi făcut o radiografie strict tehnică, probabil lucrurile ar fi stat altfel. Dar cred Republica Moldova a meritat, deoarece efortul pe care l-au depus cetățenii pentru ajutorarea refugiaților a contribuit esențial asupra obținerii acestui stat”, a concluzionat Berbeca.
Așadar, Republica Moldova a traversează o perioadă complicată din punct de vedere economic și al securității energetice și militare, dar poate juca și în favoarea ei această criză cu salturi galopante și neașteptate în relația cu Uniunea Europeană. Fără a arde etape, dar cu accelerația apăsată la maxim, Republica Moldova poate obține rezultate istorice în drumul său spre Uniunea Europeană.
