Așa-zisele autorități din regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova, au prelungit cu încă 15 zile codul galben de alertă de securitate, instituit după o serie de incidente bizare, care, în primăvară, au strârnit temeri privind extinderea în zonă a războiului din Ucraina vecină. Media de la Chișinău amintesc că, la sfârșitul lunii aprilie, administrația de la Tiraspol instituise cod roșu de alertă, după exploziile neelucidate care au avut loc în regiune. După o lună de relativă acalmie, gradul de alertă a fost coborât la galben. Printre măsurile dispuse figurează obligativitatea înregistrării cetățenilor care se deplasează prin așa-numitele puncte de trecere transnistrene, sporirea controlului detaliat și cu mijloace tehnice speciale a mijloacelor de transport ce intră sau ies din regiune, inclusiv a celor aflate în stațiile feroviare din stânga Nistrului și în municipiul Bender (Tighina), aflat pe malul drept. În mai, așa-zisele autorități din Transnistria au anunțat că patru explozii au avut loc în apropierea unui fost aerodrom dintr-un sat de la granița cu Ucraina, Voronkovo, din raionul Râbnița. Nu s-au înregistrat victime – preciza așa-numitul minister de Interne al secesioniștilor. Mai devreme, două turnuri de comunicaţie care, potrivit presei din regiune, retransmiteau posturi de radio din Federaţia Rusă au fost aruncate în aer în localitatea Maiak. Totodată, aşa-numitul Minister al Securităţii din Transnistria a fost ţinta unui atac cu tiruri dintr-un aruncător de grenade și au fost raportate explozii în apropierea unei unități militare dislocată în preajma localităţii Parcani, din stânga Nistrului.
Republica Moldova, repetiție pentru Georgia și Ucraina
Tot în primăvară, un general rus, Ruslan Minnekaiev, adjunctul comandatului Districtului Militar Centru al Rusiei, a susținut că ofensiva trupelor Moscovei în Ucraina vizează și stabilirea unui coridor către regiunea separatistă din estul Republicii Moldova. La rândul său, Kievul a acuzat Rusia că dorește destabilizarea Transnistriei, pentru a justifica o intervenție militară în zonă. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își proclamase independența. Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla acolo. Potrivit analiştilor, secesiunea Transnistriei a inaugurat scenariul pentru separarea ulterioară, tot cu sprijin rusesc, a Osetiei de Sud şi Abhaziei de Georgia şi a Donbassului de Ucraina.
