Donații
Veridica.md
Prezența militară rusă în regiunea separatistă din stânga Nistrului reprezintă piatra de temelie a securității din regiune, potrivit unei publicații pro-Kremlin. În realitate, forțele ruse au amplificat conflictul, participând la acesta, iar refuzul Moscovei de a le retrage, cum a promis, a dus la perpetuarea .
ȘTIRE: „Formarea republicii [Moldovenești Nistrene] în componența URSS cu mai bine de un an înainte de destrămarea acesteia a fost rezultatul luptei transnistrenilor împotriva presiunilor forțelor naționaliste care au venit la guvernare în Moldova. Transnistria își fortifică statalitatea și obține recunoașterea internațională.
[...]
În ceea ce privește menținerea păcii în regiune, Transnistria și prezența militară rusă sunt piatra de temelie a sistemului de securitate regională.”
NARAȚIUNI: 1. Separatismul din stânga Nistrului a fost provocat de rusofobia și naționalismul elitelor de la Chișinău. 2. Militarii ruși au un rol benefic în asigurarea păcii și securității în regiune.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 2 septembrie 1990 în regiunea de est a Republicii Moldova (pe atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) a fost creată o enclavă separatistă, numită ulterior Republica Moldovenească Nistreană. Pretextul invocat de transnistreni era că elitele de la Chișinău sunt naționaliste.
În 1992 conflictul politic s-a transformat într-unul armat, soldat cu sute de morți, care s-a încheiat în urma semnării unui acord de încetare a focului între președinții de atunci ai Republicii Moldova și Rusiei, Boris Elțin și, respectiv, Mircea Snegur. Acordul prevedea și crearea unei Misiuni de pacificare pe Nistru, formată inclusiv din militari ruși.
În stânga Nistrului este amplasat și un depozit din perioada URSS, unde s-ar păstra aproximativ 20.000 de tone de muniție, care este păzit de un contingent militar rus. Moscova și-a asumat oficial în câteva rânduri, inclusiv la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, retragerea muniției și forțelor sale armate, promisiune pe care nu a îndeplinit-o.
Pe parcursul celor peste trei decenii, Chișinăul și Tiraspolul (capitala regiuni separatiste) nu au ajuns la un consens. Transnistria nu a fost recunoscută ca stat independent decât de alte câteva enclave din spațiul ex-sovietic, dar a fost susținută mereu direct sau indirect de Moscova, inclusiv prin faptul că-i livrează gaz gratuit, a cărui valoare cumulată a depășit până acum 7 miliarde de dolari.
OBIECTIV: Să prezinte elitele de la Chișinău drept rusofobe și naționaliste, iar Rusia drept un garant al securității și păcii în regiune.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Separatismul din stânga Nistrului a fost alimentat, de fapt, de elitele rusofone locale, sprijinite de Moscova, în intenția acesteia de a menține republicile unionale în sfera de influență a Kremlinului, la fel cum s-a întâmplat și în zona Caucazului ș în Ucraina, atunci când au existat tentative de îndepărtare de Rusia.
De fapt, prin semnarea acordului de pace din 1992, Federația Rusă a recunoscut, practic, implicarea sa în conflictul armat.
Prezența militară rusă în regiune este considerată de Chișinău drept principala amenințare la securitatea Republicii Moldova, iar de la începutul războiului din Ucraina aceasta este privită drept un factor destabilizator pentru întreaga regiune.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
