În februarie a.c. Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, în special vizând integrarea economică și politică a Ucrainei. În același timp, părțile au discutat despre unele modificări ale prevederilor Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
ȘTIRE: „[…] Experții apreciază rezultatele Acordului, a cărui parte economică a intrat în vigoare acum cinci ani, în 2016, ca o adevărată „catastrofă” în toate sferele vieții […] Acordul de asociere a fost semnat de Kiev în 2014 după o lovitură de stat, care a fost provocată de țările occidentale din cauza refuzului președintelui Viktor Ianukovici de a semna documentul în condiții nefavorabile Ucrainei […]
„Călătoriile fără viză s-au transformat într-o depopulare colosală și o migrație a populației către țările vecine - Polonia sau Germania. De fapt, Ucraina a fost depopulată, iar aceasta nu poate fi numită în niciun caz o consecință pozitivă a acordului”, a declarat Larisa Șesler, șefa Uniunii Emigranților Politici și Deținuților Politici din Ucraina.
Ucraina și-a asumat, de asemenea, obligații suplimentare în sfera umanitară, ceea ce, totuși, nu va îndeplini. „De exemplu, țara a adoptat o lege complet nedemocratică, non-europeană, care interzice comunicarea la locul de muncă și educația în orice altă limbă decât ucraineană. Această decizie discriminează în mod direct toate celelalte grupuri lingvistice din Ucraina și reprezintă o încălcare directă a drepturilor omului. Parlamentul European a atras atenția Kievului asupra acestei situații în ultima sa rezoluție, punând sub semnul întrebării planurile de aderare ale Ucrainei cu UE în viitorul apropiat ”, a declarat interlocutorul. […]
„Situația economică este deplorabilă, doar anul trecut, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 30%. Aceasta este o altă consecință a faptului că Ucraina s-a îndepărtat de piața estică, și-a înrăutățit brusc relațiile cu Rusia și, în același timp, nu a dobândit nimic în Occident ”, a declarat Șesler […]”
NARAȚIUNI: 1. UE va transforma Ucraina într-o colonie. 2. Ucraina devine tot mai săracă și mai depopulată în urma implementării Acordului de Asociere cu UE. 3. UE și Kievul promovează în Ucraina o politică rusofobă. 4. Opțiunea europeană în politica externă ucraineană a apărut în urma unei lovituri de stat, încurajate de UE.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Acordul de asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană ar fi trebuit semnat la summitul de la Vilnius, la sfârșitul lui noiembrie 2013, însă ca urmare a presiunilor extrem de puternice ale Rusiei, președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a răzgândit în ultimul moment. Decizia a dus la declanșarea mișcării de protest Euromaidan, care s-a transformat într-o revoltă populară ce l-a forțat pe Ianukovici să fugă în Rusia, în 2014, după ce împotriva manifestanților s-a deschis focul cu muniție de război. Alegerile parlamentare și prezidențiale care s-au desfășurat în același an au confirmat opțiunea pro-europeană a Ucrainei, însă Rusia, pentru a bloca acest parcurs, a recurs la anexarea ilegală a Crimeii și a sprijinit în mod direct revolta armată din Donbass. În 2016 Acordul de asociere a fost semnat de președintele Petro Poroșenko, iar implementarea acestui document a devenit o prioritate a politicii externe și interne ucrainene. În același timp, Rusia a tot încercat prin presa ce o controlează să discrediteze eforturile de apropiere a Ucrainei de UE, arătând prin diverse narațiuni false că Acordul de asociere nu este în interesul societății ucrainene, că UE a forțat Kievul să semneze acest document, iar în viitor societatea ucraineană va fi o colonie a Occidentului. Presa rusă și cea pro-rusă din Ucraina dă vina pe UE când vine vorba despre probleme economice și sociale, și nici nu amintește despre anexarea Crimeii și despre destabilizarea permanentă a conflictului din Donbass ca factori de risc în viața economică a statului ucrainean.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de a submina sprijinul populației pentru procesul de integrare europeană, dar și de a le arăta cititorilor rusofoni din fostele state sovietice că apropierea de UE are doar consecințe negative. Se încearcă și o discreditare a politicii Bruxellesului pe flancul estic, prin crearea unei imagini de „colonizator” al unui spațiu geopolitic care „în mod normal” ar fi trebuit să se afle sub controlul Rusiei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Ucraina traversa o criză economică severă la momentul la care Victor Ianukovici a plecat de la putere, iar această criză a fost accentuată de costurile generate de pierderea unor teritorii și a resurselor veniturilor generate de acestea (zona puternic industrializată a Donbassului și Crimeea), precum și de costurile războiului propriu-zis, ceea ce practic a dus la redirecționarea unor resurse care ar fi putut fi folosite pentru investiții. La toate acestea s-au adăugat, în ultimul an, și costurile generate de pandemia de coronavirus. Presa rusă nu amintește nimic din toate aceste cauze reale ale dificultăților economice pe care le are Ucraina și, în schimb, caută să pună toate problemele pe seama apropierii de UE. În realitate, în pofida dificultăților de tranziție, numărul de entități economice ucrainene care realizează exporturi în UE și care s-au integrat în mediul de afaceri european crește de la un an la altul. Potrivit Ministerului Economiei de la Kiev, UE este principalul partener comercial al Ucrainei (ponderea comerțului cu bunuri și servicii cu UE s-a ridicat la 40,4% în lunile ianuarie-septembrie 2020).
În ceea ce privește presupusa rusofobie încurajată de UE, presa rusă trimite la legile învățământului și limbii de stat din Ucraina, care îngrădesc unele drepturi ale minorităților naționale. Acestea au fost adoptate de Kiev pentru a limita rolul limbii ruse din Ucraina, dar nu au fost impuse de UE; din contră, legile au generat critici la nivelul european, mai ales că afectează și minorități ale unor state care sunt membre UE (Ungaria, România).
Verifică sursele:
