Prima aniversare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost marcată de manifestații pro-ucrainene în Bulgaria, o țară în mod tradițional orientată din punct de vedere politic către Rusia. Pro-rușii au stat departe de ochii lumii cu această ocazie, dar asta nu înseamnă că nu există: Moscova are susținătorii ei în Bulgaria, atât în clasa politică cât și la nivelul societății.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Moscova susține că Ucraina și alte țări europene sunt capabile de provocări.
Rusia este acuzată că a deportat mii de copii din Ucraina, Moscova susține că sunt adopții legale.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ministerul de Externe de la Bucureşti face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări directe la adresa securității statului.
Polonia găzduiește peste un milion de refugiați ucraineni.
Ministerul de Externe amintește că, din prima zi a invaziei, autoritățile române au acordat asistenţă cuprinzătoare refugiaţilor ucraineni, al căror număr trece de 3,6 milioane, dintre care peste 112.000 au decis să rămână aici.
Alianța afirmă că Moscova „poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite”, iar „crimele de război și alte atrocități comise de ruși nu pot rămâne nepedepsite”.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Putin se aștepta ca Ucraina să cedeze rapid, iar Occidentul, speriat de perspectiva unei crize a gazelor, divizat și incapabil să ia decizii ferme, o să reacționeze mai mult retoric, cum s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, în 2008, sau al atacului inițial asupra Ucrainei, în 2014. Ucraina a rezistat, spulberând, totodată, mitul puterii armatei rusești, iar acum nu concepe decât victoria. Ambele tabere par decise să lupte până când își vor atinge obiectivele. Războiul continuă.
Rusia a fost nevoită să lanseze acțiuni militare în Ucraina pentru a se salva de bazele militare NATO și nazismul ucrainean, iar „operațiunea militară specială” este necesară și importantă pentru toți cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite la un an de la invazia la scară largă. În realitate, Rusia a declanșat, fără să fi fost amenințată în vreun fel, un război imperial pentru a aduce Ucraina sub controlul său.
Președintele ucrainean spune că nu va face pace cu Putin și nici fără eliberarea teritoriilor ocupate.
Războiul declanșat de Rusia intră în al doilea an fără să i se întrevadă finalul.
Comandantul marinei italiene recomandă o supraveghere constantă.
Republica Moldova neagă că ar exista provocări dinspre Ucraina.
Polonia ar vrea măsuri mai dure și este în dispută cu Italia în problema restricțiilor impuse importului de cauciuc sintetic din Rusia.
Moscova împărtășește propunerile chineze de pace, cu excepția respectării integrității teritoriale.
Președintele ucrainean spune că victoria împotriva agresorului depinde de ajutorul promis de aliați.
Guvern: „facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.”
SRI: În 2017, Bratislav Jivcovic fusese de mai multe ori în România, „cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informații care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.”
Această vizită surpriză a lui Sanchez, a doua de la începutul războiului, vine după cea de luni a președintelui american, Joe Biden, și cea de marți a premierului italian, Giorgia Meloni.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Ucraina și Republica Moldova s-ar pregăti de o operațiune militară împotriva Transnistriei iar în ajutor va veni și o „armadă” de tancuri care staționează în România, scrie publicația rusă politnavigator, care face referire la afirmațiile unor așa-ziși experți ruși. La doar trei zile după publicarea narațiunii false în presă, aceasta a fost reluată oficial, într-o formă ușor modificată, de ministerul rus al Apărării.
Pe 3 martie 2022 a avut loc o serie de atacuri cu rachetă asupra orașului Cernihiv din nord-estul Ucrainei, aproape de granița cu Rusia și Belarus. Era unul dintre primele atacuri aeriene masive de când, pe 24 februarie, Kremlinul declanșase războiul la scară largă. Raidul aerian a vizat o zonă rezidențială a orașului, omorând 57 de civili și lăsând fără locuințe alți 100.
O rezoluție aprobată de marea majoritate a țărilor membre susține încheierea unei păci durabile, cu respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.
El îndeamnă „să rămânem aproape de poporul ucrainean martir, care continuă să sufere, și să ne întrebăm dacă s-a făcut totul pentru a opri războiul”.
