Donații
Veridica.md
Serviciul de informații FSB are oameni care monitorizează expozițiile de artă pentru ca nu cumva să fie expuse lucrări care nu respectă agenda statului, potrivit presei independente ruse care mai scrie și că, dincolo de acțiunile FSB e autocenzura artiștilor. Un alt fenomen al Rusiei contemporane este reapariția „turnătorilor”, care îi denunță pe cei care critică războiul din Ucraina sau regimul lui Putin.
THE INSIDER: Tăcerea ca semn. Cum a fost epurată arta de protest în Rusia
După declanșarea războiului în Ucraina, arta rusească s-a pomenit sub tăvălugul unor represiuni fără precedent. Pretutindeni sunt închise expoziții de artă modernă, iar pe numele pictorilor și poeților sunt inițiate dosare penale. În muzee și galerii au fost trimise „liste negre” cu autorii cărora li s-a interzis să participe la reprezentații în interiorul Rusiei. Înfricoșați de mașinăria represivă, artiștii nu mai abordează „temele interzise” și produc artă prudentă, neutră. Comunitatea artistică din interiorul Rusiei trăiește, ca și majoritatea cetățenilor ruși, ignorând în mod demonstrativ războiul. Arta a fost cuprinsă de autocenzură, iar artiștii explică acest lucru prin faptul că „nu e timpul să te exprimi”. Înainte de vernisaje, galeriile îi invită pe „curatorii cu epoleți” ca să evite din start excesele.
În 2017, Muzeul de artă stradală din Sankt-Petersburg pregătea o expoziție dedicată marcării a 100 de ani de la Revoluția din octombrie. Încă înainte de deschidere, cineva a telefonat la muzeu, prezentându-se Alexei, „curator” din cadrul FSB (Serviciul rus de securitate). El a explicat că în acea perioadă monitoriza trei instituții de artă modernă: Muzeul de artă stradală, secția de artă modernă a muzeului Ermitaj și Muzeul de artă contemporană Erarta. Directoarea muzeului Tatiana Pinciuk își amintește că Alexei a inspectat expoziția înaintea deschiderii și a cerut să fie înlăturate câteva lucrări, inclusiv unele semnate de Pasmur Raciuiko și Grigorii Iușcenko. Întrebat dacă această solicitare este o indicație sau recomandare, „agentul special-critic de artă” a spus că dacă nu se va ține cont de sfatul său, muzeul va avea probleme. Alexei a urmărit scrupulos toate expozițiile muzeului până la închiderea acestuia, odată cu invazia Rusiei în Ucraina.
În 2023, situația în care „curatori cu epoleți” verifică dacă expozițiile corespund agendei statului, a devenit o practică obișnuită în instituțiile de cultură rusești. Astfel că acum, dacă acestora nu le este ceva pe plac, expoziția poate fi închisă, iar organizatorii și artiștii se pot trezi cu dosare penale.
Doar în ultimul an, Muzeul de artă contemporană din Moscova a anulat expoziția „Cetățeni subțiri”; Galeria Tretiakov a închis expoziția deja inaugurată a lui Grigoriii Bruskin „Schimbarea decorului”; în Voronej a fost anulată expoziția „Maps of meaning” de Pavel Brat; galeria de stat Kașirka a decis să nu mai deschidă expoziția planificată „Panou-mesaj”, care a fost mutată la Centrul de artă modernă Zverev; mișcarea pro-Kremlin SERB a reușit să obțină închiderea expoziției „Zona autonomă” de la Otcrîtoe prostranstvo; după examinarea „listei negre” a fost redus radical numărul participanților la expoziția „Landșaft inteligent” la Muzeul Moscovei; pe numele lui Oleg Kulik (artist conceptual) a fost deschis un dosar penal privind reabilitarea nazismului pentru sculptura „Marea mamă”… și acesta e doar vârful aisbergului. […]
Fosta directoare a Centrului de avangardă Alexandra Selivanova confirmă că cel puțin la Galeria Tretiakov și la Muzeul de stat Pușkin, din vară, activează adjuncți cu atribuții speciale care monitorizează ca toate lucrările expuse să corespundă Strategiei naționale de securitate a țării.
Vara trecută, Ministerul Culturii din Federația Rusă a obligat instituțiile federale subordonate să supravegheze atent materialele artistice și să prevină orice manifestare de gândire liberă. „Curatorii” trebuie să monitorizeze rețelele sociale ale artiștilor, iar creatorii care doresc să-și expună lucrările la muzeele de stat acum sunt obligați să prezinte note autobiografice în care să indice ieșirile peste hotare din ultimii ani.
Situația în care s-a pomenit cultura rusă odată cu declanșarea războiului nu este doar deplorabilă, este absurdă. Expozițiile pot fi interzise atât din cauza insuficienței, dar și a excesului de patriotism. În noiembrie 2022, Galeria Tretiakov a decis să nu mai inaugureze Bienala de artă modernă, cu doar o zi înainte de vernisaj. Deși, conform listei participanților se putea spune că expoziția ar fi atins un grad moderat de patriotism. Autorii au fost selectați de un consiliu în frunte cu cunoscutul patriot, director general al Ermitajului, Mihail Piotrovskii. Serghei Bugaev pregătise pentru expoziție un proiect privind demolarea monumentelor rușilor în Europa, iar Anastasia Deineka planificase să expună portrete ale oamenilor din Donețk, ocupat de Rusia încă în 2014. […]
În Rusia modernă, cenzura în artă a început să apară la nivel instituțional prin 2004. La pregătirea primei Bienale de artă contemporană, organizatorii și participanții au fost anunțați că pot să prezinte orice doresc, în afară de trei teme: biserica, Putin și Cecenia. […]
După evenimentele din Crimeea și Donbas a început izolarea culturală a Rusiei pe plan mondial. Un fel de sancțiuni culturale. Artiștii au fost invitați tot mai rar la expozițiile internaționale, a scăzut interesul pentru arta contemporană rusească.
Evanghelistul politicii culturale din Rusia de la acea vreme era considerat Veaceslav Surkov (șeful aparatului guvernului). Cerințele lui erau simple: „Puteți face orice, dar să fiți loiali puterii și agendei ei”.
Comunitatea artiștilor plastici din Rusia în general s-a adaptat regulilor jocului, iar temele „dureroase” nu au fost abordate în instituțiile de stat.
Muzeul de artă contemporană „Garaj”, fondat de oligarhul Roman Abramovici a adus la Moscova expozițiile artiștilor Yayoi Kusama, Urs Fischer, Takasi Murakami și Louise Burgeois. Într-adevăr, când spectatorul are ocazia să vadă lucrările unor clasici, nu își mai pune întrebarea „de ce nu-i expuneți pe Petr Pavlenskii sau Pussy Riot?”, ci spune „mulțumesc”.
Dar prețul pentru reproducerea acestei iluzii a normalității a fost tăcerea. […]
Puterea a obținut ce a dorit. Cenzura, în Rusia, nu mai e necesară. Autocenzura artiștilor și oamenilor de cultură ruși promovează narațiunile Kremlinului cu o eficiență comparabilă cu cea a barosului lui Prigojin. […]
În perspectivă istorică, faptul că artiștii plastici ruși cu renume nu s-au pronunțat deschis în raport cu războiul din Ucraina poate altera percepția generațiilor viitoare asupra situației reale, aceea că majoritatea absolută a artiștilor ruși nu susțin războiul.
Frica, însă, generatoare de autocenzură, neîncredere și apatie, asociată cu alte cauze, creează senzația că în Rusia comunitatea artistică tace. Că nu are ce spune. Sau, mai rău, că nu vrea să spună nimic. Tăcerea e și ea o formă de manifestare artistică.
VERSTKA: Rușii își denunță concetățenii care se pronunță împotriva războiului
Oamenii sunt reținuți și amendați pentru replici scăpate în bar, la magazin, la saună, la frizerie, la poștă sau chiar pe pragul propriei vile
Rușii au început să ajute activ autoritățile să-i pedepsească pe concetățenii lor. Astfel de denunțuri au căpătat un caracter de masă, constată Verstka, examinând deciziile instanțelor de judecată. Motive de „adresare către organe” devin discuțiile despre Ucraina, audierea cântecelor ucrainene, opiniile despre operațiunea militară sau simpla frază „Glorie Ucrainei”, arată datele din cartoteca instanțelor de judecată ale Federației Ruse. Zeci de dosare contravenționale au ajuns în instanțele de judecată din regiunile Moscova, Pskov, Smolensk, Breansk, Tambov, Rostov, Lipețk, Arhanghelsk, Sverdlovsk, Novosibirsk, Magadan, Sankt-Petersburg, Krasnodar, Zabaikailie, Regiunea autonomă Yamalo-Neneț, Republica Tatarstan.
O ceartă la beție s-a dovedit a fi „politică”
Mihail Kolokolnikov din orașul Breansk a fost amendat cu 45 de mii de ruble pentru discreditarea Forțelor Armate ale Federației Ruse după ce a sărbătorit Anul Nou pe stil vechi.
În opinia instanței de judecată, Kolokolnikov a comis acțiuni de discreditare publică a armatei, pe 15 ianuarie, în barul din oraș. „În prezența vizitatorilor sushi-barului, atrăgând atenția cetățenilor, a vociferat fraze care denaturează și discreditează acțiunile forțelor armate ale Federației Ruse”, se spune în dosar. În decizie nu se menționează cine a întocmit procesul-verbal, cine a fost martor în acest caz, ce fraze anume a strigat. Sunt indicate probe scrise, dar nici aceste documente nu se regăsesc în decizie.
Kolokolnikov a povestit că, de fapt, s-a certat cu alți vizitatori ai localului. Pe 15 ianuarie el a mers la sushi bar pentru a sărbători Anul Nou pe stil vechi. Ședea la o măsuță lângă intrare, bea șampanie și se uita în sala pe jumătate goală. La bar a venit un bărbat care șchiopăta, a băut ceva și a ieșit să fumeze afară. Când a trecut pe lângă Mihail i s-a adresat: „Ai pretenții la mine?”. „N-am nicio pretenție”, a răspuns Kolokolnikov și l-a întrebat ce a pățit la picior.
- Am participat la operațiunea militară specială.
- „Glorie Ucrainei!”, i-a răspuns Kolokolnikov.
[…]
Mihail a fost reținut pentru 48 de ore pentru huliganism mărunt. Un alt proces-verbal i-a fost întocmit pentru discreditarea armatei ruse. Polițiștii au indicat că el a strigat „Glorie Ucrainei! Ucraina va ajunge în curând la Moscova. Ucrainenii vor veni și vă vor rezolva, rusăraie!”
El nu-și amintește să fi rostit aceste fraze, dar susține că nu folosește cuvântul „rusăraie” pentru că el însuși este rus.
Turnătorii de la magazine, băi și discoteci
O întâmplare similară a avut loc în Krasnodar. Olesea și Alexei Ovcinnikov cinau împreună cu o prietenă la restaurant. Când doamnele au început să discute evenimentele din Ucraina, aceasta a stârnit neplăcerea unui vizitator, care a cerut ca discuția să înceteze și a intrat în conflict cu Alexei. A fost chemată Rosgvardia, care i-a reținut pe cei doi soți într-un mod dur, fiind întocmit un proces-verbal pentru huliganism și discreditarea forțelor armate ruse. A doua zi, instanța de judecată a raionului Lenin din Krasnodar a amendat-o pe Olesea Ovcinnikov cu 10 mii de ruble, iar pe soțul ei l-au închis pentru 15 zile. La mijlocul lunii februarie, aceeași instanță a mai amendat-o pe tânără cu 40 de mii de ruble pentru discreditarea armatei ruse. „A strigat în public lozincile „Glorie Ucrainei” , „Glorie eroilor”, „Glorie lui Zelenski”, prin aceste acțiuni lăudând acțiunile Republicii Ucrainene și discreditând acțiunile forțelor armate ale Federației Ruse…”, potrivit deciziei judecătorești.
Amendamentele la legislație privind incriminarea pentru discreditarea armatei ruse au fost semnate de Vladimir Putin pe 4 martie 2022. Inițial, acestea au fost folosite pentru a amenda protestatarii care se opuneau operațiunii speciale în Ucraina - cei care făceau acțiuni de protest solitar sau se expuneau pe rețelele de socializare. Potrivit datelor din registrele instanțelor de judecată, însă, rușii au început să ajute autoritățile să-i pedepsească pe concetățenii lor. Acum poți fi amendat nu doar pentru o pichetare publică sau o postare pe rețelele de socializare, dar și pentru gândurile și cuvintele care nu corespund politicii de stat.
Verstka a găsit zeci de dosare contravenționale privind discreditarea forțelor armate ruse și folosirea simbolicii extremiste legate de Ucraina în magazine, poștă, băi, discoteci și în stradă. Se plâng la poliție sau FSB inclusiv persoane străine sau vecinii pârâților.
În aprilie 2022, judecătoria din Cita a examinat dosarul pe numele lui Ivan Slepanogov, învinuit că a scandat „Glorie Ucrainei” în timpul serviciului divin de Paști la biserică. Slepanogov nu și-a recunoscut vina și a declarat că e patriot, că a mers la biserică „să se roage pentru ostașii ruși” și că a strigat „Glorie tinerilor care au murit în Ucraina”. Nici martorii nu au confirmat că au auzit „Glorie Ucrainei”. Dosarul privind discreditarea a fost închis, însă bărbatul a fost arestat 10 zile pentru huliganism.
[…]
În iunie 2022, judecătoria din Breansk l-a amendat cu 35 de mii de ruble pe Ivan Reabev. Fiind amețit, la coadă la magazin, i-a spus, în glumă, cumpărătorului din fața sa, care nu avea cartelă de reduceri: „Spune Glorie Ucrainei! Moarte dușmanilor! O să-ți facă o reducere!”. Unul dintre cei de față a anunțat FSB și MAI, potrivit deciziei judecătorești. Peste câteva săptămâni, Reabev a fost din nou amendat: el a vorbit licențios, la poștă, despre Putin și Kadîrov și a declarat că „peste șapte luni orașul Breansk va fi ucrainean, trebuie să ne predăm imediat pentru că Ucraina va învinge”, arată procesul-verbal. El a fost amendat conform articolului privind discreditarea forțelor armate ruse cu 40 de mii de ruble și cu o mie de ruble pentru huliganism.
Judecătoria raionului Vesileostrovskii din Sankt-Petersburg l-a amendat pe Andrei Anfilatov, cu 30 de mii de ruble, în iunie 2022. Potrivit deciziei judecătorești, bărbatul asculta în mașină muzică la volum ridicat și scanda „Glorie Ucrainei”, ceea ce i-a făcut pe vecini să cheme poliția. Anfilatov a declarat că nu a scandat nimic, doar asculta un cântec în limba ucraineană „Cervona Kalina”, în care răsuna fraza „Glorie Ucrainei”. […]
În iulie 2022, judecătoria orașului Koreajemsk din regiunea Arhanghelsk l-a amendat cu o mie de ruble pe Ivan Fedorenco pentru expunerea de simboluri fasciste. Vecinii acestuia au declarat că pe 1 mai 2022 el ar fi ieșit de câteva ori pe terasa vilei sale, „a întins mâna ca fascistul” și a strigat „Glorie Ucrainei, Glorie eroilor!”. Fedorenco nu și-a recunoscut vina și a povestit că, pe 25 aprilie, în livada sa, a discutat cu tatăl său situația din Ucraina, iar seara a venit la el un vecin beat, pe care l-a alungat cu forța. După aceasta, vecinul și soția acestuia au scris o plângere la poliție pe numele lui. Polițistul a făcut presiuni asupra lui Ivan și l-a amenințat că-l amendează dacă nu va semna reclamația. În instanța de judecată, polițistul a indicat că, în dimineața zilei de 1 mai, Fedorenko a întins mâna și a scandat „Glorie Ucrainei! Glorie eroilor!” întâmpinându-i astfel pe prietenii care ar fi venit la el. […]
Jurista Fondului „Rusia de după gratii” Adela Hairullina spune că astfel de cazuri sunt multe. „O femeie era în aeroport cu o geantă pe care era aplicată o imagine tăiată a chipului președintelui rus, își amintește jurista un caz din practica sa. Observând aceasta, un bărbat a mers la poliția din aeroport și i-a cerut să intervină. În consecință, femeia a fost pedepsită contravențional conform articolului privind discreditarea misiunii de pacificare a armatei ruse peste hotare”.
[…]
