Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut în Republica Moldova.
Serviciile britanice de informații susțin că noii mobilizați primesc puști vechi, diferite de ale militarilor contractuali, ceea ce complică logistica de război.
Peste 86.500, precizează autoritățile de la București, au ales să rămână aici.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Acesta a permis exportul a aproape 9 milioane de tone de cereale și a atenuat criza alimentară mondială cauzată de război.
În România au avut loc proteste în masă, fără precedent, față de NATO și politica de susținere a Ucrainei, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, în România nu a avut loc vreodată o manifestație masivă anti-NATO sau anti-Ucraina, iar pe înregistrările publicate nu se aud scandări și nu se văd pancarte care să sugereze că ar fi vorba de un astfel de protest. Mai mult, imaginile care ar trebui să ilustreze protestele sunt din alt anotimp sau chiar altă țară.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
La o întâlnire cu premierul român, Stoltenberg a mulțumit României pentru contribuția la securitatea comună.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Mulți dintre rușii care au fugit de mobilizarea parțială a lui Putin au ajuns în Georgia, iar prezența lor generează probleme demografice, economice, politice și, desigur, sociale. În plus, autoritățile de la Tbilisi nu pot fi sigure că toți acești migranți sunt fugari și că printre ei nu se află și agenți ai Moscovei. Toate aceste aspecte generează o problemă de securitate națională, care trebuie gestionată în timp ce țara încearcă și să mențină parcursul european, după ce a ratat, anul acesta, statutul de țară-candidat la aderare.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Ea avertizează că iarna viitoare va fi și mai dificilă decât aceasta.
Ucraina a acuzat Crucea Roșie Internațională de lipsă de acțiune, ceea ce-i expune abuzurilor pe militarii ucraineni reținuți de ruși.
Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
Jurnaliștii ruși de investigație au descoperit subdiviziunea secretă din cadrul Forțelor armate ruse care dirijează atacurile cu rachete asupra infrastructurii civile din Ucraina. De asemenea, presa rusă independentă constată că miturile pe care s-a ținut regimul putinist s-au destrămat unul după altul din cauza războiului în Ucraina.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
NATO a a avertizat Moscova să nu inventeze motive pentru escaladarea conflictului.
Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava (nord-est), devenit operațional încă din martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania.
În vară, Ucraina a obținut de la creditorii săi internaționali un moratoriu de doi ani asupra datoriei sale externe, estimată la 20 de miliarde.
Un șef din trust susține că e vorba de o mașină-capcană, în care ar fi fost plasați explozibili.
Teheranul neagă constant că ar furniza armament Moscovei deși admite cooperarea militară bilaterală.
Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Sunt așteptate întreruperi de curent și probleme cu încălzirea, iar oamenii sunt sfătuiți cum să-și izoleze cât mai bine locuințele.
Premierul ungar afirmase că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul dat Ucrainei cresc riscul de război în Uniunea europeană.
Partenerii internaționali ai Kievului au discutat despre prioritățile imediate și despre planurile pe tremen lung.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Bombele murdare sunt arme de distrugere în masă, care combină explozibilii convenționali cu material radioactiv.
El apreciase că negocierile reprezintă singura şansă ca Rusia să facă pace cu Ucraina.
Eurosceptică, șefa guvernului de la Roma este, însă, o atlantistă convinsă și o susținătoare a Ucrainei invadată de trupele ruse.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
NATO cere Rusiei să nu folosească pretextul unei așa-zise provocări ucrainene pentru a escalada conflictul.