Donații
Veridica.md
Guvernarea de la Chișinău promovează isteria antirusă, iar armata ucraineană se face vinovată de crime de război, sunt două mesaje transmise de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Aceasta a comentat un discurs al președintelui de la Chișinău, Maia Sandu, în care atrăgea atenția la pericolele și amenințările din partea Rusiei în contextul războiului din Ucraina.
ȘTIRE: Moldova a făcut o alegere contraproductivă în favoarea provocării isteriei antiruse, fără a demonstra disponibilitatea pentru dialog cu Moscova, a declarat pentru RIA Novosti purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.
„Chiar recent, la 17 martie, președintele Maia Sandu, adresându-se parlamentului, și-a permis născociri fără temei despre „agenții Kremlinului” și despre dorința Rusiei de „a aduce război în Moldova”. În aceeași zi, vorbind la televiziune, ea, referindu-se la decizia neînsemnată din punct de vedere juridic a Curții Penale Internaționale, promovată de Occident, a ajuns până la calomnie directă, susținând că conducerea rusă este vinovată personal de crimele de război comise în Ucraina”, a amintit diplomatul.
Zaharova a subliniat că responsabilitatea pentru crimele de război le revine autorităților din Ucraina și „toți se conving zilnic de asta”.
„Ucigașii (reamintim mai ales pentru factorii de decizie din Moldova) sunt cei care umblă în uniforma Forțelor Armate ale Ucrainei, se laudă cu simbolurile batalioanelor naționaliste criminale Bandera copiate de la naziștii germani, dau - din 2014 - ordine criminale privind distrugerea instalațiilor civile și omorârea civililor din Donbass, iar astăzi în Zaporojie și regiunea Herson, și îndeplinesc astfel de ordine", a explicat reprezentantul oficial al Ministerului (rus) de Externe”.
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău promovează o politică rusofobă. 2. Nu armata rusă comite crime de război pe teritoriul Ucrainei, ci armata ucraineană.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a condamnat invazia rusă în Ucraina încă din primele zile ale acesteia. Relațiile Chișinău-Moscova s-au deteriorat pe parcursul ultimului an, în contextul în care războiul a avut consecințe directe asupra Republicii Moldova. Țara s-a confruntat cu o criză energetică și probleme economice, dar și cu o criză de securitate, în condițiile în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete rusești și fragmente din acestea au căzut pe teritoriul său.
Criticile de o parte și de alta s-au accentuat în ultima lună. după ce autoritățile de la Chișinău, Kiev, dar și oficiali internaționali au vorbit despre un presupus plan al Moscovei de destabilizare a situației interne în Republica Moldova, cu scopul instaurării unei guvernări pro-ruse. Moscova a acuzat guvernarea de la Chișinău că ar încerca să se apropie de NATO, ar încălca statutul de neutralitate, ar încălca drepturile minorității vorbitoare de limba rusă. Kremlinul a ajuns să critice Chișinăul și pentru că Parlamentul la decis (ca urmare a unei hotărâri a Curții Constituționale din 2013) să înlocuiască denumirea limbii din moldovenească în română.
În contextul insecurității provocate de război, Republica Moldova și-a fortificat relațiile cu Occidentul, iar în iunie 2022 a obținut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a provocat din nou nemulțumirea Moscovei care, în primul rând prin purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zaharova, a criticat orice apropiere a Chișinăului de Bruxelles.
În ceea ce privește a doua narațiune, Moscova a încercat pe parcursul războiului, mai ales după apariția în spațiul public a imaginilor cu urmele masacrelor din orașele ucrainene de la nord de Kiev, comise de armata rusă, să inoculeze ideea că de fapt ucrainenii sunt cei care comit crime de război.
OBIECTIV: Să prezinte Republica Moldova (prin guvernarea pro-europeană a acesteia) drept un stat „neprietenos” (termen utilizat de retorica de la Kremlin) pentru ca, pe de o parte, să fortifice narațiunea că Rusia luptă împotriva „Occidentului colectiv”, iar pe de alta, să justifice acțiuni împotriva Chișinăului. Să distragă atenția de la crimele de război comise de forțele ruse.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În pofida sprijinului deschis al Moscovei pentru forțele proruse din Republica Moldova – de exemplu Vladimir Putin l-a susținut deschis pe Igor Dodon la alegerile prezidențiale – guvernarea pro-europeană de la Chișinău a optat pentru consolidarea relațiilor cu Rusia, după cum demonstrează și programul de activitate al guvernului Gavriliță.
Chișinăul a condamnat invazia rusă, dar nu s-a alăturat oficial sancțiunilor impuse Rusiei de comunitatea internațională. Cu toate acestea, Gazprom nu a livrat volumul necesar de gaze Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile contractuale, în perioada rece.
Autoritățile de la Chișinău, dar și ale altor state au vorbit despre existența unor planuri ale Moscovei de destabilizare a situației interne a Republicii Moldova și de înlocuire a guvernării. Recent la Chișinău au fost reluate protestele antiguvernamentale conduse de partidul oligarhului Ilan Șor, despre care presa a scris că întreține relații apropiate cu influentul funcționar din administrația prezidențială rusă, Dmitri Peskov.
Nu este foarte clar contextul în care a apărut comentariul purtătoarei de cuvânt a MAE rus la 24 martie. Aparent, aceasta s-a referit la declarații făcute de Maia Sandu cu exact o săptămână mai devreme. La 17 martie, președintele Republicii Moldova a susținut un discurs în Parlament în care s-a referit la prioritățile Republicii Moldova pe parcursul său european și în care a condamnat planurile Rusiei de destabilizare a țării. Ea însă nu a avut mesaje rusofobe.
Ulterior, fiind întrebată de postul public de televiziune cu privire la decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, Maia Sandu a declarat că aceasta „confirmă faptul că [Putin] este vinovat personal de crimele de război comise în Ucraina”. Deci, ea face referire la decizia unei instanțe internaționale, dar nu-l acuză pe liderul de la Kremlin, așa cum pretinde purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Așa-numita denazificare a Ucrainei a fost unul dintre motivele invocate de Putin pentru invazia Ucrainei. Este o narațiune utilizată de Rusia încă din 2014, când Kievul a ales calea integrării europene.
Fără a aduce vreun argument pentru afirmațiile false privind nazismul din Ucraina, atât presa rusă, cât și politicienii de rang înalt de la Moscova, vor să genereze emoții negative în mentalul colectiv post-sovietic. De precizat că în Ucraina a fost adoptată „Legea privind condamnarea regimurilor totalitare comuniste și naziste și simbolisticii lor”, pe când în Rusia are loc în momentul de față reabilitarea stalinismului. În manualele de istorie din Rusia este subliniat rolul de mare importanță al lui Iosif Stalin în consolidarea Uniunii Sovietice și se acrediteze ideea că Stalin a comis crime „din necesitate istorică”.
După descoperirea masacrelor din mai multe orașe ucrainene, presa rusă a lansat o serie de acuzații că armata ucraineană ar fi comis crime de război. Veridica a demontat, de altfel, mai multe articole de propagandă în acest sens. În iunie presa pro-Kremlin scria că armata ucraineană masacrează rusofonii în timpul retragerii din Donbass, iar în iulie – că Volodimir Zelenski va fi judecat pentru crime de război în Ucraina. Atunci când comunitatea internațională a rămas șocată de atrocitățile militarilor ruși din regiunea Kiev, presa rusă dezinforma cititorii / telespectatorii, relatând despre un grup de experți americani care ar fi demonstrat că crimele de la Bucea au fost o invenție a „propagandei ucrainene”. Apoi, presa rusă a distribuit o altă narațiune falsă, scriind că Ucraina a invitat experți din Franța care lucrează la ascunderea probelor crimelor de război comise de armata ucraineană la Bucea.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Autoritățile de la Chișinău au criticat Rusia pentru implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova, dar nu au transmis mesaje rusofobe
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
