UE se militarizează continuu, pregătindu-se de un război direct cu Rusia prin escaladarea conflictului armat din Ucraina, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
De data aceasta, propagandiștii susțin că „regimul de la Kiev, după provocările cu drone organizate în spațiul aerian al Poloniei și României, nu renunță la încercările de a atrage țările europene membre NATO într-un conflict armat cu Moscova”.
Oficiali de la Moscova insistă că „opoziția patriotică” a câștigat de fapt alegerile din Moldova, dar că dictatura menține PAS la putere. Nu doar Moldova este în atenție, așa că nici săptămâna asta din presa pro-Kremlin nu lipsesc amenințările cu arme nucleare.
Un fost premier vizează revenirea la putere în Cehia, dar ar putea avea nevoie de extremişti pentru a putea guverna.
Liderii UE discută la Copenhaga despre protecția spațiului aerian în fața incursiunilor rusești.
Acestea vor spori capacitatea de apărare a flancului estic al NATO.
Experți occidentali recunosc că livrările de arme către Ucraina sunt inutile din cauza pierderilor catastrofale suferite de Kiev, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Acuzaţiile apar după ce preşedintele Trump şi-a înăsprit poziţia faţă de Moscova.
Ministrul slovac de externe respinge acuzația că țara sa și Ungaria ar fi singurele din UE care cumpără energie din Rusia
Expert: „Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”
UE vrea ca, după alegeri, să ocupe Moldova cu ajutorul trupelor NATO, iar Maia Sandu e implicată în plan și va cere trimiterea de trupe străine, potrivit unei dezinformări a Serviciului de informații externe al Rusiei.
Preşedintele american spune că a ajuns să înţeleagă mai bine situaţia militaro-economică a conflictului.
NATO a avertizat Rusia marți că va folosi „toate instrumentele militare și non-militare necesare” pentru a se apăra, condamnând Moscova pentru încălcarea spațiului aerian estonian într-un „model de comportament din ce în ce mai iresponsabil”.
"NATO nu intră în spațiul Ucrainei. Noi ne apărăm teritoriul."
Polonia va doborî avioanele inamice dacă acestea îi încalcă teritoriul, a declarat luni prim-ministrul polonez Donald Tusk.
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate sâmbătă dimineață pentru siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene care vizau vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, au declarat forțele armate ale țării membre NATO.
Exercițiile ruso-belaruse Zapad-2025 au băgat frica în NATO, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta îl citează și pe Dmitri Medvedev, care amenință același NATO cu războiul dacă îndrăznește să doboare drone rusești. Un alt subiect abordat e cel al Republicii Moldova, acuzată de derive autoritare deși e ținta unui război hibrid al Rusiei.
Primele livrări de arme în cadrul unui nou program convenit între SUA și aliații europeni ai Ucrainei vor include rachete extrem de valoroase pentru sistemele de apărare aeriană NASAMS și Patriot, a declarat miercuri președintele Volodimir Zelenski.
Manevrele vor avea loc între 20 octombrie și 13 noiembrie în România și Bulgaria.
Noul program „Santinela de est” al NATO va consolida securitatea împotriva Rusiei.
Marți seară, spațiul aerian al Poloniei a fost sub presiunea dronelor rusești, ceea ce experții numesc cel mai grav incident de la începutul războiului din Ucraina. Armata Poloniei a răspuns, guvernul a convocat întâlniri de urgență, iar aliații și-au exprimat sprijinul – dar totuși rămâne întrebarea: ce va face Occidentul mai departe?
România a condamnat violarea spațiului aerian al Poloniei de către drone rusești.
Președintele Nicușor Dan spune că procedurile în astfel de cazuri sunt bine definite de legislația în vigoare.
Articolul 4 permite statelor membre să inițieze o discuție formală în cadrul alianței cu privire la amenințările la adresa securității lor și nu angajează alianța la acțiuni militare.
Ministerul rus al Apărării a declarat că nu intenționează să atace nicio țintă din Polonia, după ce Varșovia a anunțat că dronele rusești au intrat în spațiul său aerian.
Vizita de la sfârşitul lunii trecute a preşedintei Comisiei Europene în Bulgaria a prilejuit mai multe dezinformări propagate pe reţelele de socializare şi în unele publicaţii, inclusiv din România.
Sistemele terestre de apărare aeriană şi de recunoaştere radar poloneze au fost activate la "cel mai înalt nivel de alertă”.
Administrația Trump intenționează să oprească programele de asistență de securitate de lungă durată pentru Europa, inclusiv o inițiativă de fortificare a flancului estic al continentului împotriva unui potențial atac al Rusiei.
Războiul din Ucraina a fost cauzat de extinderea forțată a NATO, împotriva căreia se opunea președintele alungat din propria țară, Viktor Ianukovici, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Robert Fico, singurul lider european care participă la parada militară de la Beijing, s-a întâlnit cu acest prilej cu Vladimir Putin.