Vizita de la sfârşitul lunii trecute a preşedintei Comisiei Europene în Bulgaria a prilejuit mai multe dezinformări propagate pe reţelele de socializare şi în unele publicaţii, inclusiv din România.
„Așa trebuie întâmpinată și de România!”
„Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Layen (sic!), a fost întâmpinată cu proteste în Bulgaria”, spune un text suprapus peste un clip postat în 31 august pe conturile Facebook ale publicaţiilor Gândul şi RO.Independent şi distribuit de peste 12.000 de ori. În imagini se văd mai mulţi protestatari înconjurând o limuzină de culoare neagră, huiduind şi lovind furioşi vehiculul cu steaguri bulgare şi ruseşti. Comentariile arată că mulţi utilizatori români sunt convinşi că în maşină se află von der Leyen, unii dintre ei salutând acţiunea protestatarilor: „Bravo bulgari că aveți curajul să-i strigați exact cum e”, scrie un internaut. „Bravo, oameni deștepți și curajoși, au mare dreptate”, comentează altul, în timp ce un al treilea conchide: „Așa trebuie întâmpinată și de România”.
Videoclipul având durata de aproximativ trei minute a fost distribuit și în alte limbi, precum engleză, bulgară, rusă şi sârbă. Deşi imaginile sunt reale şi îi prezintă pe susţinătorii partidului de extremă dreapta Vazrajdane (Renaşterea) protestând în apropierea fabricii de armament din Sopot – inclusă în programul turneului oficialului european – Ursula von der Leyen nu se afla în Bulgaria la momentul filmării, ci în Polonia, unde vizita frontiera cu Belarus împreună cu premierul Donald Tusk.
Potrivit verificării întreprinse de AFP, cea mai timpurie versiune a videoclipului a fost încărcată de un utilizator Facebook la 14:02, ora Sofiei. La ora 16:30, liderul formaţiunii pro-ruse Kostadin Kostadinov distribuia un videoclip înfăţişând acelaşi incident. Pentru a determina ora sosirii lui von der Leyen în Bulgaria, AFP a folosit platforma de monitorizare a traficului aerian Flightradar24, filtrând zborurile cu originea Varșovia și destinația Plovdiv. A fost identificată aeronava OO-GPE, care a aterizat la ora locală 17:34. De altfel, este aeronava care poate fi văzută rulând pe pista aeroportului din Plovdiv în înregistrarea oficială publicată de guvernul bulgar. Aceasta înseamnă că preşedinta Comisiei Europene a aterizat la Plovdiv la mai bine de trei ore după postarea pe Facebook a clipului în care protestatarii par să blocheze maşina oficială.
Pe de altă parte, atât guvernul bulgar, cât şi Comisia Europeană au dezminţit că Ursula von der Leyen s-ar fi aflat în vehiculul asaltat de extremişti în videoclipul devenit viral. Mai mult, şeful Direcției Generale Jandarmerie, Operațiuni Speciale și Antiterorism din cadrul Ministerului bulgar de Interne, Nikolai Nikolov, declara în 2 septembrie că la momentul protestului se afla în maşina vizată, împreună cu colegi de-ai săi din minister.
„Ingerinţă flagrantă" a Moscovei?
Protestul de la uzina de armament nu este singurul şi nici cel mai mediatizat incident legat de prezenţa în Bulgaria a oficialului european care a stârnit valuri în presă şi pe reţelele de socializare.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene declara în 1 septembrie că sistemul de navigaţie GPS al aparatului Dassault Falcon 900 LX cu care călătorea von der Leyen ar fi fost neutralizat înaintea aterizării şi că autorităţile bulgare suspectează că bruiajul ar fi fost cauzat de o „ingerinţă flagrantă” a Moscovei, deşi nu este clar dacă zborul charter ar fi fost vizat intenţionat.
Ştirea a ajuns pe primele pagini în presa europeană, stârnind reacţii din partea preşedintelui american Donald Trump, a secretarului general al NATO Mark Rutte şi a altor oficiali de rang înalt. Ulterior, mai mulţi analişti au pus la îndoială detaliile incidentului, invocând datele de urmărire a zborului care arată că semnalul GPS nu s-a pierdut niciun moment și că aterizarea avionului a fost întârziată doar cu nouă minute şi nu cu o oră, cum pretind relatările iniţiale. Datele publice au mai indicat că aceeași aeronavă avusese parte de bruiaje GPS cu o zi înainte deasupra țărilor baltice, dar nu și în Bulgaria.
O schimbare radicală a întregii naraţiuni oficiale survine în dimineaţa zilei de 4 septembrie, când premierul bulgar Rosen Jeliazkov afirmă în parlament că sistemul de navigaţie al avionul președintei Comisiei nu a fost perturbat, ci a suferit doar o întrerupere parțială a semnalului, de genul celor întâlnite de obicei în zonele dens populate. Afirmaţia şefului guvernului de la Sofia a fost imediat întărită de viceprim-ministrul și ministrul Transporturilor, Grozdan Karadjov, care a negat, de asemenea, existența unor dovezi că semnalul GPS al zborului Ursulei von der Leyen ar fi fost perturbat. „Conform datelor empirice, conform detectorilori radio, a înregistrărilor agențiilor noastre, civile și militare, nu există niciun indiciu care să probeze că o întrerupere a semnalului GPS ar fi afectat avionul”, a declarat Karadjov pentru televiziunea bulgară bTV.
Câteva ore mai târziu, autorităţile bulgare îşi schimbă din nou poziţia, revenind la teoria iniţială a războiului electronic purtat de ruşi. Premierul Jeliazkov convoacă o conferinţă de presă ad-hoc în care invocă „un amestec de informații cu întrebări, fapte și circumstanțe interpretate într-un mod menit să dăuneze instituțiilor bulgare”, adăugând că dacă instrumentele de la sol nu au detectat niciun bruiaj nu înseamnă că acesta nu ar fi fost detectat de dispozitivele de la bordul aeronavei. În context, premierul bulgar a cerut Autorităţii Aviației Civile să contacteze compania aeriană care a operat zborul pentru a efectua o verificare suplimentară a instrumentelor și computerelor aeronavei.
Și Financial Times mai greșește
În timp ce presupusul bruiaj ostil al zborului preşedintei Comisiei Europene rămâne un subiect nelămurit pe deplin, jurnaliştii olandezi au demontat o altă afirmaţie eronată asociată incidentului, furnizată de prestigiosul Financial Times şi preluată pe larg în presa internaţională. Corespondentul publicaţiei americane, care se afla la bordul avionului oficial, a susţinut în relatarea sa că, din cauza căderii sistemului GPS, piloţii aeronavei ar fi fost nevoiţi să aterizeze la Plovdiv folosindu-se de hărţi tipărite pe hârtie. Or, toate avioanele moderne dispun de un sistem electronic de navigaţie alternativ pentru a ateriza. Comunicările dintre cabina de pilotaj şi ATC (Air Traffic Control) înregistrate de LiveATC.net dezvăluie că:
- La ora 14:05 UTC, pilotul a acceptat instrucțiunile pentru o apropiere RNP (bazată pe GPS) pe pista 30.
- La ora 14:10:50, pilotul a raportat probleme GPS și a solicitat vectori radar. ATC a răspuns că serviciul radar nu era disponibil.
- Echipajul a solicitat apoi să zboare către baliza VOR PDV pentru a configura o apropiere ILS - folosind mijloace de navigație terestre, independente de GPS.
În concluzie, piloții nu au recurs la hărți pe hârtie, ci au trecut la sisteme standard de navigație radio (VOR și ILS), care rămân proceduri comune de rezervă la nivel mondial. De altfel, după aterizare, unul dintre piloți a declarat că a trebuit să folosească sistemele alternative de navigație din cauza unor probleme cu GPS-ul. La finalul investigaţiei lor, jurnaliştii olandezi atrag atenţia că episodul subliniază o problemă mai amplă în presa de astăzi: în competiţia pentru întâietate la publicare, verificarea faptelor – chiar şi în cazul aspectelor tehnice uşor de verificat din surse publice – este adesea abandonată, ceea ce face ca întregul ecosistem media să rişte amplificarea dezinformării.
Israelul cheltuie sume uriaşe pe reclame propagandistice privind foametea din Gaza
O investigaţie jurnalistică transfrontalieră realizată de membrii Eurovision News Spotlight, inclusiv de DW Fact Check, a descoperit că Israelul a folosit agenţia sa guvernamentală de publicitate pentru a derula campanii internaționale plătite, menite să modeleze opinia publică în anumite părți ale Europei și Americii de Nord.
De cel puțin un an, un canal YouTube israelian difuzează campanii publicitare menite să discrediteze agenţiile ONU şi să conteste concluziile organismelor de supraveghere recunoscute la nivel internaţional. Potrivit unui document guvernamental, Israelul a cheltuit cel puţin 42 de milioane de euro pentru campanii publicitare derulate începând cu mijlocul lunii iunie pe platformele YouTube şi X ca parte a unei strategii mai ample de diplomaţie publică, cunoscută sub termenul ebraic de „Hasbara”.
Campanie de negare a foametei
În 22 august, în aceeaşi zi în care organismul specializat al ONU publica raportul care confirma existenţa foametei într-o mare parte din Fâşia Gaza, agenţia guvernamentală israeliană lansa o nouă campanie de negare a foametei. Două clipuri, promovate ca reclamă plătită pe canalul YouTube al Ministerului israelian al Afacerilor Externe, prezintă pieţe pline cu mâncare şi restaurante în care clienţii sunt serviţi la mese, fiind descrise ca fiind filmate în Gaza în lunile iunie şi august. Textele de pe ecran, dublate de o voce din off generată de Inteligenţa Artificială, afirmă că „Există mâncare în Gaza. Orice altă afirmaţie ste o minciună”.
Clipurile, vizionate de peste 18 milioane de ori, au fost publicate în limbile engleză, italiană, germană şi poloneză, ceea ce sugerează publicurile ţintă. Conform Centrului de Transparenţă a Anunţurilor Google, materialele promovate pe YouTube pot fi direcţionate în funcţie de sex, vârstă şi regiune, iar clipurile israeliene au vizat spectatorii din Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit şi Statele Unite.
Jurnaliştii de la Deutsche Welle au analizat unul dintre videoclipuri şi a contactat restaurantele şi cafenelele prezentate, cele mai multe invocând închideri temporare din cauza lipsei alimentelor de bază, penurii de aprovizionare şi inflaţie. Proprietarii unui restaurant din Gaza City, în prezent în curs de evacuare de către armata israeliană, au spus că sacii de făină se vând cu echivalentul a sute de euro, un kilogram de zahăr 65 de euro, iar preţurile se schimbă zilnic în funcţie de starea generală a provizionării din enclavă. Printre preparatele din meniul unei cafene de la sfârșitul lunii august se aflau vafe cu Nutella care costau în jur de 25 de euro/bucata și un mic desert cu nuci și ciocolată, care avea un preț similar. Concluzia jurnaliştilor germani este că videoclipurile promovate de Ministerul Afacerilor Externe din Israel sunt înşelătoare. Deşi anumite alimente pot fi disponibile în unele zone din Gaza, acestea sunt foarte rare şi inaccesibile majorităţii populaţiei.
DW a contactat Ministerul Afacerilor Externe al Israelului, precum și Biroul de Presă al Guvernului, întrebând de ce campaniile publicitare au vizat doar cele șase țări menționate mai sus și cum ar descrie guvernul situația alimentară actuală din Gaza. Jurnaliştii au fost îndrumaţi să se adreseze Ambasadei Israelului din Berlin. Personalul ambasadei a răspuns făcând referire la o declaraţie a Ministerului de Externe postată pe X care reiterează afirmația că „nu există foamete în Gaza” şi a trimis o copie a documentului prin care contestă concluziile raportului publicat de organismul specializat al ONU. În răspunsul său, ambasada a ignorat întrebarea jurnaliştilor privind campania publicitară israeliană.
