Războiul din Ucraina a fost cauzat de extinderea forțată a NATO, împotriva căreia se opunea președintele alungat din propria țară, Viktor Ianukovici, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat că și-a propus apropierea țării sale de Uniunea Europeană, în pofida atitudinii ostile și arogante manifestate de europeni. El a subliniat însă că a fost întotdeauna un adversar hotărât și consecvent al aderării Ucrainei la NATO.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat, în cadrul ședinței Consiliului șefilor de stat ai țărilor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai, că una dintre cauzele crizei din Ucraina o reprezintă încercările repetate ale Occidentului de a atrage țara în NATO. „Într-adevăr, am lucrat consecvent pentru apropierea Ucrainei de UE. Mi-am stabilit, în cele din urmă, ca obiectiv aderarea la UE”, a declarat Ianukovici. Moscova a subliniat de mai multe ori că acest proces constituie o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Potrivit lui Putin, după lovitura de stat din Ucraina, în 2014, a fost înlăturată conducerea politică ce se opunea intrării țării în NATO.
NARAȚIUNI: 1. Viktor Ianukovici a fost întotdeauna împotriva aderării la NATO pentru a păstra pacea în Ucraina; 2. Lovitura de stat din 2014 a înlăturat liderii pașnici care se opuneau NATO; 3. Aderarea la NATO ar fi provocat un război civil în Ucraina.
OBIECTIVE: Legitimarea poziției pro-ruse a lui Ianukovici; prezentarea schimbărilor democratice din 2014 ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident; justificarea agresiunii ruse și a crimelor de război.
Realitate: Ianukovici a fost înlăturat prin proteste stradale după refuzul de a semna Acordul de Asociere cu UE. Schimbarea puterii a avut loc prin alegeri
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Viktor Ianukovici nu poate fi considerat un garant al păcii, având în vedere că mandatul său prezidențial s-a încheiat prin violențe sângeroase împotriva propriului popor. În februarie 2014, forțele de ordine aflate sub comanda sa au ucis peste 100 de manifestanți pe Maidan. Protestele nu au avut ca scop apropierea de NATO, ci semnarea Acordului de Asociere cu UE, pe care Ianukovici l-a suspendat brusc sub presiunea Moscovei în noiembrie 2013. Așadar, Ianukovici s-a opus apropierii de UE, în ciuda presiunii enorme a societății ucrainene.
Caracterizarea evenimentelor din 2014 ca fiind o lovitură de stat reprezintă o deformare a realității. Parlamentul ucrainean a votat cu o majoritate constituțională (328 din 450 de deputați) pentru destituirea lui Ianukovici după ce acesta abandonase țara și refuza să-și îndeplinească îndatoririle. Procedura a fost în conformitate cu Constituția Ucrainei, iar noua conducere interimară a organizat alegeri prezidențiale anticipate în mai 2014, câștigate de Petro Poroșenko. Au urmat alegeri parlamentare în toamna anului 2014, monitorizate și recunoscute de comunitatea internațională.
Ianukovici nu s-a opus vreodată apropierii de NATO și nici nu se punea problema aderării până la anexarea Crimeii și declanșării de către Rusia a războiului din Donbas. În acel moment, Ucraina avea o poziție neutră și nu solicita aderarea la NATO. Constituția a fost modificată abia în 2019 drept reacție la agresiunea rusă, Kievul fiind în căutarea unor garanții de securitate. Așadar, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a generat apropierea Kievului de NATO, nu invers.
Mai mult, politicile lui Ianukovici au fost pro-Kremlin. În timpul mandatului său, liderul fugar a semnat Acordul de la Harkov (2010) prin care prelungea cu 25 de ani staționarea Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea, în schimbul unor reduceri la prețul gazului rusesc. Această decizie a facilitat ulterior anexarea peninsulei de către Rusia. Guvernul Ianukovici a distrus sistematic armata ucraineană și a închis o serie fabrici de armament. Acțiunile respective pregăteau Ucraina, slăbind-o din interior, de o posibilă invazia rusească.
În plus, Viktor Ianukovici minte și atunci când spune că s-a opus NATO, dorind să protejeze Ucraina de război. Într-un interviu acordat ziarului național „Deny” în 2006, în perioada când era premier, președintele fugar în Rusia a spus: „Obiectivul nostru strategic rămâne integrarea în spațiul euroatlantic”. Ca și în cazul aderării la UE, Kievul nu a făcut în perioada președintelui Ianukovici niciun pas concret pentru atingerea acestui obiectiv. Totuși, au fost declarații și interviuri ale președintelui fugar în care acesta promova ideea de aderare la NATO.
Îndreptarea Ucrainei spre NATO a devenit o prioritate abia după agresiunea rusă ca o măsură de autoprotecție. Războiul actual nu este rezultatul „loviturii de stat” din 2014 sau al aspirațiilor pro-NATO ale Ucrainei. Cauza războiului este refuzul Kremlinului de a accepta dreptul Ucrainei de a-și alege propriul drum geopolitic și ambițiile imperiale ale lui Putin de a reconstrui influența rusă în spațiul post-sovietic.
NATO nu a amenințat niciodată Rusia și nu a avut intenția de a o ataca, deoarece este o alianță defensivă, creată pentru a proteja statele membre, nu pentru a iniția conflicte. Toate acțiunile și documentele oficiale ale NATO subliniază principiul apărării colective, nu al agresiunii. Extinderea NATO s-a făcut la cererea statelor suverane care au dorit securitate. În plus, NATO a menținut mereu canale de dialog cu Moscova și a promovat cooperarea, ceea ce demonstrează că nu reprezintă o amenințare reală pentru Federația Rusă.
Mai mult decât atât, Rusia nu ar fi atacat Ucraina și nu ar fi anexat Crimeea dacă Ucraina era membră NATO, pentru că un asemenea pas ar fi însemnat un război direct cu întreaga Alianță, iar Kremlinul știa că nu ar putea face față unei confruntări militare cu cea mai puternică structură defensivă a lumii, astfel încât costurile politice, economice și militare ar fi fost incomparabil mai mari decât avantajele strategice urmărite.
CONTEXT: Fostul președinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia din 2014, a apărut într-un rar mesaj video difuzat de agenția RIA NOVOSTI. În vârstă de 75 de ani, Ianukovici a declarat că a fost „întotdeauna” împotriva aderării Ucrainei în NATO, pe care o consideră o „catastrofă” ce ar fi dus la „război civil”. Este prima intervenție filmată a lui Ianukovici după începutul invaziei ruse din februarie 2022. Fostul lider ucrainean a fugit din țară în 2014 în urma protestelor sângeroase din Maidan și s-a stabilit în Rusia. În aprilie a.c., Ianukovici a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat și instigare la dezertare. Sentința a fost pronunțată de către o instanță din Kiev. Ianukovici mai este cercetat pentru trădare de stat și corupție.
Verifică sursele:
