Legea fusese adoptată de Guvern în decembrie 2023 și de Senat, prima cameră sesizată, în data de 4 martie 2024.
În proiect, măsura este propusă a se lua etapizat, prin introducerea unei perioade de tranziție de un an, începând de la data de 1 aprilie 2025 până la 31 martie 2026.
Asistența specialiștilor români va fi furnizată în industria energetică şi cea a transporturilor.
Noua linie electrică aeriană dintre cele două ţări va interconecta municipiul Suceava și municipiul Bălţi.
Proiectul legislativ face parte din categoria legilor organice.
Kievul a reluat exporturile de electricitate în țările vecine, profitând de vremea caldă care a redus consumul intern.
Liderul autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost reales președinte după victoria în războiul din Nagorno-Karabakh și își poate transforma țara într-un nod energetic și comercial între Asia și Europa.
Decizii recente arată că partenerii Ungariei din UE și NATO s-au săturat de boicotarea politicilor comune, derapajele anti-democratice și jocul favorabil Rusiei făcut de Budapesta. Deși susține că Rusia e o alternativă viabilă la Occident, Vladimir Putin nu prea are cum să-l ajute pe prietenul său, Viktor Orban.
Documentul a fost semnat în decembrie 2023 și are drept scop crearea cadrului necesar cooperării în domeniul energiei între Chișinău și București.
Planurile se concentrează pe potențialul general al proiectelor eoliene offshore, combinat cu potenţialul Mării Negre.
2023 a arătat cât de serioasă e problema schimbărilor climatice. Deși s-au făcut eforturi pentru trecerea la energii verzi și reducerea emisiilor, criza e departe de a fi rezolvată.
Memorandumul prevede posibilitatea creșterii capacității de transport al gazelor naturale și extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport al gazelor – Centura Chișinăului, până la sfârșitul lui 2031.
Agenţia a observat că unii furnizori au raportat valori mari în contractele cu clienții finali, iar cantități de energie au fost vândute succesiv, cu scopul de a crește prețul.
Proiectul de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere este prevăzut în PNRR.
Planurile României de combatere a încălzirii globale au fost prezentate de preşedintele ţării la Summitul pentru climă al Națiunilor Unite din Dubai.
Rusia ar putea relua însă atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene odată cu răcirea vremii.
Cablurile subterane vor traversa România de la est la vest şi vor avea o lungime de 850 de kilometri.
Memorandumul a fost semnat după întrevederea pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut-o cu Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei.
Colaborarea în domeniu între cele două state este la un nivel foarte bun, potrivit ANRE.
România este printre statele Uniunii Europene care au înregistrat cele mai mari scumpiri la energie în primul semestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.
Moldova, mai puțin dependentă de Rusia: Gazprom pierde controlul rețelelor de transport de gaze din țară, iar Chișinăul respinge drept falsă o datorie de 700 de milioane de dolari către Gazprom
România are, în acest moment o rezervă înmagazinată de gaze naturale de aproape 83% din capacitatea de stocare.
Parlamentul moldovenesc a votat un proiect de lege care va transfera funcţiile actualului operator, Moldovatransgaz, către Vestmoldtransgaz, subsidiara din Moldova a companiei Transgaz.
Relațiile ruso-chineze par să fie înfloritoare. Beijingul își vede însă de propriile interese: vrea să atragă în orbita sa țările din Asia Centrală și ar putea chiar să vizeze recuperarea Manciuriei exterioare.
Rusia nu se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Narațiunea e infirmată chiar de acțiunile Moscovei din ultimii 30 de ani.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Personajele cheie – premierul demisionar, Natalia Gavrilița, premierul desemnat, Dorin Recean, și președintele Maia Sandu – au spus că schimbarea s-a produs pe fondul situației de securitate tensionate. Există însă indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea reformelor și de tensiuni interne în cadrul guvernării.
Directorii sunt acuzați în nume personal că n-au pregătit tranziția energetică.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Donează
