Agenţia a observat că unii furnizori au raportat valori mari în contractele cu clienții finali, iar cantități de energie au fost vândute succesiv, cu scopul de a crește prețul.
Proiectul de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere este prevăzut în PNRR.
Planurile României de combatere a încălzirii globale au fost prezentate de preşedintele ţării la Summitul pentru climă al Națiunilor Unite din Dubai.
Rusia ar putea relua însă atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene odată cu răcirea vremii.
Cablurile subterane vor traversa România de la est la vest şi vor avea o lungime de 850 de kilometri.
Memorandumul a fost semnat după întrevederea pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut-o cu Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei.
Colaborarea în domeniu între cele două state este la un nivel foarte bun, potrivit ANRE.
România este printre statele Uniunii Europene care au înregistrat cele mai mari scumpiri la energie în primul semestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.
Moldova, mai puțin dependentă de Rusia: Gazprom pierde controlul rețelelor de transport de gaze din țară, iar Chișinăul respinge drept falsă o datorie de 700 de milioane de dolari către Gazprom
România are, în acest moment o rezervă înmagazinată de gaze naturale de aproape 83% din capacitatea de stocare.
Parlamentul moldovenesc a votat un proiect de lege care va transfera funcţiile actualului operator, Moldovatransgaz, către Vestmoldtransgaz, subsidiara din Moldova a companiei Transgaz.
Relațiile ruso-chineze par să fie înfloritoare. Beijingul își vede însă de propriile interese: vrea să atragă în orbita sa țările din Asia Centrală și ar putea chiar să vizeze recuperarea Manciuriei exterioare.
Rusia nu se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Narațiunea e infirmată chiar de acțiunile Moscovei din ultimii 30 de ani.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Personajele cheie – premierul demisionar, Natalia Gavrilița, premierul desemnat, Dorin Recean, și președintele Maia Sandu – au spus că schimbarea s-a produs pe fondul situației de securitate tensionate. Există însă indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea reformelor și de tensiuni interne în cadrul guvernării.
Directorii sunt acuzați în nume personal că n-au pregătit tranziția energetică.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Sursele regenerabile au ajutat la depășirea problemelor energetice de anul trecut.
Numărul este mai mare decât al celor care s-au retras de pe piața rusă, în urma invaziei din Ucraina.
Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
UE va intra în recesiune din cauza Ucrainei și cu greu va trece de iernile grele, potrivit unor narațiuni de propagandă ale presei ruse, care o citează intenționat greșit pe șefa FMI Kristalina Georgieva. În realitate, ea a încurajat aspirația spre independența energetică a statelor occidentale, precizând că UE riscă să intre în recesiune din cauza agresiunii ruse, dar și a altor factori.
În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să își proiecteze puterea în afara granițelor sale, fie că vorbim de Marea Mediterană, cu Ciprul și Libia ca piese cheie în politica Ankarei, de Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu sau Caucaz. Pentru a-și atinge obiectivul, Ankara s-a bazat pe o diplomație deseori agresivă, industria sa de apărare și armată. Această politică va continua și în 2023, iar marile ei mize sunt Ciprul de Nord și energia.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
Guvernul Republicii Moldova a fost acuzat că a cedat, din nou, șantajului Rusiei și al Transnistriei atunci când a acceptat ca, în schimbul curentului electric, să îi livreze Tiraspolului tot gazul primit de la ruși. Realitatea este însă că, momentan, Chișinăul nu are prea multe opțiuni pentru aprovizionarea cu electricitate și gaze naturale, iar proiectele de diversificare a surselor pe care le-a lansat au nevoie de timp pentru a fi realizate.
Autoritățile de la Chișinău revând în UE, la prețuri mai mari, o parte din gazele naturale pe care le livrează Gazprom, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. În realitate, Chișinăul îi livrează Transnistriei tot gazul pe care îl cumpără în prezent de la Gazprom și utilizează alte surse pentru consumatorii din dreapta Nistrului.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa. Moscova afirmă că nu e vinovată. România i-a sărit în ajutor Moldovei, dar va fi suficient?
România va rămâne fără energie electrică la iarnă, deoarece guvernul a emis un ordin prin care întreaga producție a celor mai mari furnizori cu capital majoritar românesc va fi dată Moldovei, potrivit unei narațiuni false lansate în contextul crizei energetice cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. În realitate, nu există un asemenea ordin guvernamental, ambii producători având contracte în derulare, care trebuie onorate.
Republica Moldova fură gazul destinat Transnistriei și îl vinde Ucrainei la preț de piață, afirmă presa de la Tiraspol, deși autoritățile de la Chișinău procură gaz de pe alte piețe, în condițiile în care Gazprom a limitat livrările.
Donează
