Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Sursele regenerabile au ajutat la depășirea problemelor energetice de anul trecut.
Numărul este mai mare decât al celor care s-au retras de pe piața rusă, în urma invaziei din Ucraina.
Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
UE va intra în recesiune din cauza Ucrainei și cu greu va trece de iernile grele, potrivit unor narațiuni de propagandă ale presei ruse, care o citează intenționat greșit pe șefa FMI Kristalina Georgieva. În realitate, ea a încurajat aspirația spre independența energetică a statelor occidentale, precizând că UE riscă să intre în recesiune din cauza agresiunii ruse, dar și a altor factori.
În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să își proiecteze puterea în afara granițelor sale, fie că vorbim de Marea Mediterană, cu Ciprul și Libia ca piese cheie în politica Ankarei, de Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu sau Caucaz. Pentru a-și atinge obiectivul, Ankara s-a bazat pe o diplomație deseori agresivă, industria sa de apărare și armată. Această politică va continua și în 2023, iar marile ei mize sunt Ciprul de Nord și energia.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
Guvernul Republicii Moldova a fost acuzat că a cedat, din nou, șantajului Rusiei și al Transnistriei atunci când a acceptat ca, în schimbul curentului electric, să îi livreze Tiraspolului tot gazul primit de la ruși. Realitatea este însă că, momentan, Chișinăul nu are prea multe opțiuni pentru aprovizionarea cu electricitate și gaze naturale, iar proiectele de diversificare a surselor pe care le-a lansat au nevoie de timp pentru a fi realizate.
Autoritățile de la Chișinău revând în UE, la prețuri mai mari, o parte din gazele naturale pe care le livrează Gazprom, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. În realitate, Chișinăul îi livrează Transnistriei tot gazul pe care îl cumpără în prezent de la Gazprom și utilizează alte surse pentru consumatorii din dreapta Nistrului.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa. Moscova afirmă că nu e vinovată. România i-a sărit în ajutor Moldovei, dar va fi suficient?
România va rămâne fără energie electrică la iarnă, deoarece guvernul a emis un ordin prin care întreaga producție a celor mai mari furnizori cu capital majoritar românesc va fi dată Moldovei, potrivit unei narațiuni false lansate în contextul crizei energetice cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. În realitate, nu există un asemenea ordin guvernamental, ambii producători având contracte în derulare, care trebuie onorate.
Republica Moldova fură gazul destinat Transnistriei și îl vinde Ucrainei la preț de piață, afirmă presa de la Tiraspol, deși autoritățile de la Chișinău procură gaz de pe alte piețe, în condițiile în care Gazprom a limitat livrările.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Ea avertizează că iarna viitoare va fi și mai dificilă decât aceasta.
Președinta Comisiei europene vizitează regiunea aflată într-un proces greoi de aderare la UE.
În prima parte a acestui an, Turcia părea a încerca să reducă agresivitatea politicii sale în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est. Însă toate aceste eforturi erau înșelătoare. În realitate, regimul de la Ankara nu a renunțat niciodată la elemente cheie din strategia sa agresivă. Recent, a adăugat un alt astfel de element în relația cu Tripoli, ceea ce poate contribui la agravarea situației din Mediterana de Est și Orientul Mijlociu.
Serbia este, de ani de zile, cel mai apropiat aliat al Rusiei din Balcani. Moscova se folosește de această relație pentru a proiecta o imagine de putere și relevanță pe scena internațională. Belgradul, pe de altă parte, adoptă o postură pro-rusă pentru a arăta că există o alternativă la un Occident care i-a rănit orgoliul în timpul războiului din Kosovo, dar și din motive mai pragmatice, cum ar fi susținerea din partea Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU precum și dependența sa de gazele rusești. Interesele reale ale Serbiei rămân însă îndreptate către UE, iar războiul din Ucraina poate aduce o schimbare în relația, deși una lentă, în relația sa cu Rusia.
Cea mai valoroasă companie românească cu capital de stat, Hidroelectrica, le va fi vândută străinilor, la Bursa de la Londra, potrivit unei narațiuni false promovate de controversata senatoare Diana Șoșoacă. În realitate, compania va fi listată doar la Bursa de Valori din București, iar la vânzare va fi scos doar procentul de 19,94% deținut de Fondul Proprietatea.
Guvernul de la Varșovia a hotărât înghețarea prețurilor și plafoane de consum cu costuri reduse.
Statele Uniunii Europene vor abandona Ucraina în prag de sezon rece de teamă oprii furnizării de gaze din Rusia și de frica amenințărilor de tip nuclear venite de la Moscova, iar pentru a se justifica aceste decizii, în țările UE vor fi orchestrate o serie de proteste cu ajutorul serviciilor secrete.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
Guvernul interimar spune însă că soluția va fi adoptată în Parlamentul viitor
Scumpirile la gaz și curent contribuie la inflația record care afectează țările Uniunii.
Sunt însă divergențe legate de plafonarea prețului la importurile din Rusia.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
România, ca și celelalte țări europene, va suferi cumplit din pricina prețului la gaze și a deciziei Rusiei de a stopa parțial livrările de gaze înspre Europa, dar acest lucru este numai vina liderilor europeni, care au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei. Narațiunea falsă ignoră faptul că Rusia are nevoie de banii europenilor, iar aceștia din urmă și-au luat măsuri pentru a evita o criză energetică majoră.
Războiul din Ucraina a readus în atenție o problemă care era cunoscută demult – dependența europeană de gazele rusești. Mai întâi s-a evocat posibilitatea impunerii unor sancțiuni europene, apoi Moscova a redus livrările, ceea ce a produs panică în anumite capitale occidentale. Ce pot face europenii pentru a scăpa de șantajul Rusiei și cât de tare ar trebui să se teamă de iarna care vine?
Exploatarea rezervelor naturale ale insulei este însă o soluție de neatins pe fondul tensiunilor continue dintre Turcia și Grecia.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.