Cumpărarea E.ON România de către maghiarii de la MVM ar putea fi decisă în CSAT

Cumpărarea E.ON România de către maghiarii de la MVM ar putea fi decisă în CSAT
© EPA-EFE/FRIEDEMANN VOGEL   |   Inscripția „e.on” afișată la târgul E-World Energy and Water din Essen, Germania, 13 februarie 2020.

Tranzacţia prin care compania de stat ungară MVM Zrt. intenţionează să achiziţioneze divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON este în prezent analizată de Comisia pentru Supravegherea Investițiilor Străine Directe și ar putea ajunge în cele din urmă în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, scrie G4Media, citând surse guvernamentale. Potrivit acestora, analiza Comisiei pentru Supravegherea Investițiilor Străine „va dura câteva luni” iar problema ar putea ajunge în CSAT. „În final CSAT ia decizia”, au precizat sursele.

Ministerul Energiei a sesizat la jumătatea lunii ianuarie Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacţia prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenţionează să achiziţioneze divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România. Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe are drept de veto pentru o astfel de tranzacție. Din această comisie fac parte și reprezentanți ai serviciilor secrete.

Legătura cu Rusia

Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacţii asupra securităţii naţionale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federaţia Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non UE, riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori, dar şi probleme de transparenţă a cumpărătorului.

Referitor la legăturile cu Federaţia Rusă, Ministerul Energiei aminteşte că MVM Zrt. are relaţii comerciale extinse cu Gazprom şi Rosatom, companii ruseşti aflate sub sancţiuni internaţionale, prin care Ungaria îşi menţine o dependenţă ridicată de gazele naturale şi tehnologia nucleară din Rusia.

Timp citire: 1 min