Într-o dimineață de ianuarie, la Strasbourg, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a prezentat în fața Parlamentului European pentru a ține ceea ce mulți au descris deja ca fiind un discurs definitoriu al carierei sale. Cu amestecul său caracteristic de gravitate și impetuozitate, Tusk a vorbit despre poziționarea Europei într-o lume din ce în ce mai volatilă. Referindu-se la schimbările profunde din relațiile transatlantice sub președinția lui Donald Trump, Donald Tusk a parafrazat un alt președinte american, John F. Kennedy: „Nu întrebați ce poate face America pentru Europa și securitatea ei, întrebați ce putem face noi pentru ea”. Cuvintele lui au reverberat în toată încăperea, semnalând zorii unui semestru (se speră) decisiv pentru politica europeană: președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene.
Dacă analizăm reacția majorității eurodeputaților de la Strasbourg față de discursul prim-ministrului polonez, am putea trage concluzia că acesta este genul de conducere pe care UE îl aștepta de mult. Europarlamentarii au răspuns cu aplauze și ovații la discurs, al cărui mesaj principal a fost: Europa este măreață și are un viitor strălucit înaintea ei.
Președinția poloneză vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o multitudine de provocări: tensiuni geopolitice, incertitudini economice și necesitatea unei solidarități crescute în fața amenințărilor externe. Astfel, în următoarele șase luni, Polonia își propune să orienteze UE către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și reînnoirii solidarității între statele membre.
Obiectivul Poloniei: stabilitate pe termen lung. Accent pe solidaritate, apărare și securitate și tranziția la energie durabilă
Președinția poloneză are un program cuprinzător care urmărește să răspundă nevoilor stringente ale Uniunii, punând în același timp bazele unei stabilități pe termen lung. Potrivit agendei oficiale, președinția se va concentra asupra a patru piloni cheie: securitate și apărare, reziliență economică, tranziție energetică și politica privind migrația. Tema principală a programului este „Solidaritatea în acțiune”, care reflectă angajamentul Poloniei de a promova unitatea în rândul membrilor UE, abordând în același timp nevoile specifice ale fiecărei națiuni.
Polonia și-a structurat programul pentru a se adapta atât la crizele pe termen scurt, cât și la obiectivele strategice pe termen lung. Politicile economice urmăresc consolidarea pieței unice, concentrându-se pe redresarea post-pandemie și asigurând o creștere durabilă. Planurile președinției acordă prioritate, de asemenea, abordării securității energetice, cu un accent deosebit pe renunțarea la combustibilii fosili, protejând în același timp lanțurile de aprovizionare în condiții geopolitice turbulente. Accentul pe care Polonia îl pune pe solidaritate urmărește să unifice diverse state membre în spatele priorităților comune, creând o viziune coerentă pentru viitorul Europei.
Președinția poloneză se axează de asemenea pe apărare și securitate. Într-o lume în care alianțele tradiționale ale Europei au fost puse la încercare, Varșovia pledează pentru o strategie europeană de apărare mai autonomă.
„Securitatea trebuie să fie o prioritate pentru Europa”, a declarat Tusk în timpul unei conferințe de presă recente la Bruxelles. „Provocările cu care ne confruntăm – de la războiul hibrid la amenințările cibernetice – necesită un răspuns unitar și robust”.
În acest scop, Polonia susține mai multe inițiative. Una dintre acestea este încurajarea tuturor statelor membre să aloce apărării cel puțin 2% din PIB, în conformitate cu recomandările NATO. O alta implică consolidarea Fondului European de Apărare pentru a sprijini proiecte comune de cercetare și dezvoltare, care vor spori cooperarea între statele membre. În cele din urmă, Polonia subliniază importanța consolidării capacității Frontex, agenția europeană pentru poliția de frontieră, de a aborda presiunile migrației și de a asigura integritatea frontierelor externe ale Europei.
„Uniunea Europeană trebuie să devină sinonimă cu puterea. Etică, morală, drepturi, dar și forță. În politică, cei neputincioși sunt vrednici de milă și dispreț”, a avertizat Tusk.
Acțiunile recente ale Poloniei subliniază angajamentul său față de aceste obiective. Țara a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv prin achiziționarea de sisteme avansate de apărare și înființarea de noi unități de securitate cibernetică. Aceste eforturi servesc drept model pentru alte națiuni membre ale UE și demonstrează hotărârea Poloniei de a conduce prin exemplu.
Tranziția către un viitor energetic sustenabil este o altă piatră de temelie a președinției poloneze. În lumina crizei energetice în desfășurare, exacerbată de militarizarea livrărilor de energie de către Rusia, Polonia solicită o strategie coordonată a UE pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a diversifica sursele de energie.
Inițiativele cheie includ accelerarea investițiilor în proiecte de energie regenerabilă, îmbunătățirea infrastructurii energetice transfrontaliere și promovarea eficienței energetice în toate industriile. Polonia a subliniat, de asemenea, importanța unei tranziții juste, în care comunitățile și regiunile vulnerabile să nu fie lăsate în urmă pe măsură ce Europa trece la o economie mai ecologică. Prin susținerea acestor eforturi, președinția poloneză își propune să plaseze UE în poziția de lider global în acțiunile climatice, asigurând în același timp securitatea energetică.
Principalele provocări: gestionarea tensiunilor geopolitice, „îmblânzirea” lui Trump, sprijinirea Ucrainei și combaterea migrației
Președinția poloneză coincide cu o perioadă de tensiuni globale accentuate. Relațiile cu Rusia rămân tensionate, în special în lumina conflictului în curs din Ucraina și a provocărilor create de Belarus. Între timp, relația Europei cu Statele Unite – aliatul ei tradițional – este testată de imprevizibilul stil de conducere al lui Donald Trump.
Criza din Ucraina continuă să planeze asupra peisajului de securitate al Europei. Polonia a fost mereu un susținător vocal al Ucrainei, oferind ajutor umanitar substanțial și pledând pentru sancțiunile UE împotriva Rusiei. În timpul președinției sale, Varșovia își propune să consolideze în continuare sprijinul european pentru Ucraina, asigurându-se că UE rămâne unită în poziția sa împotriva agresiunii ruse.
„Donald Trump o să pufnească și o să trântească, dar dacă liderii Europei se ridică în apărarea acesteia, casa lor va rămâne în picioare”, a scris un comentator cunoscut în The Guardian. Acest sentiment surprinde esența abordării Poloniei: un apel la unitate europeană și încredere în sine în fața presiunilor externe.
Rolul Poloniei de „îmblânzitor al lui Trump” a atras, de asemenea, atenția. Fiind unul dintre puținii lideri europeni cu o înțelegere profundă a viziunii lui Trump asupra lumii, Tusk a jucat un rol esențial în gestionarea relațiilor transatlantice.
„După președinția deloc remarcabilă a Ungariei, conducerea Poloniei pare destinată succesului. Așteptările sunt mai mari decât în timpul debutului său în UE din 2011. Prin acordarea priorității unui concept de securitate înțeles pe scară largă, Polonia abordează temeri existențiale care au reapărut pe continent odată cu revenirea războiului. Acest accent pe securitate este cea mai valoroasă ofertă pe care politicienii o pot prezenta europenilor în fața agresiunii imperiale a lui Putin”, a declarat Janusz Lewandowski, politician și economist, fost comisar pentru buget și programare financiară al Comisiei Europene.
Polonia va căuta sprijin pentru lupta Ucrainei, va pleda pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei (Polonia a început deja pregătirea celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, care urmează să fie anunțat cu ocazia celei de-a treia aniversări a atacului rusesc asupra Ucrainei) și va face eforturi pentru finanțarea comună a apărării prin inițiative precum East Shield. Aceste obiective vor fi însoțite de implementarea pragmatică a politicilor deja aprobate, precum pachetul privind migrația și azilul și pachetul Fit for 55, care introduce directive economice și sociale costisitoare pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. „Cu toate acestea, salvarea planetei nu ar trebui vină în detrimentul competitivității Europei sau să erodeze încrederea în Uniunea Europeană”, a spus Lewandowski.
Una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă președinția poloneză este migrația și implicit situația la granița cu Belarus. În ultimii ani, această frontieră a devenit un punct fierbinte pentru migrație și tensiuni geopolitice, autoritățile belaruse fiind acuzate că au orchestrat o criză a emigranților pentru a destabiliza UE.
Polonia a răspuns ferm, prin mai multe patrule de frontieră și construirea de bariere fizice. Cu toate acestea, măsurile au stârnit și dezbateri cu privire la echilibrul dintre considerentele de securitate și cele umanitare. Președinția poloneză a plasat migrația în fruntea agendei sale, pledând pentru un răspuns comun al UE la această problemă. Măsurile propuse includ un pact revizuit privind migrația care asigură o partajare echitabilă a sarcinilor între statele membre, împreună cu o finanțare sporită pentru managementul frontierelor și sistemele de procesare a azilului. Conducerea poloneză va fi esențială în dezbaterile controversate din jurul politicii privind migrația, în special pentru că statele membre se confruntă cu perspective diferite privind modul de abordare a crizei. În opinia lui Donald Tusk, cine nu reușește să facă față presiunii migrației va fi îndepărtat de la putere de forțele radicale, anti-europene.
O altă provocare constă în menținerea unității între statele membre, în contextul în care Franța și Germania sunt cufundate în haos politic și crize administrative. Diversitatea Europei este atât punctul său forte, cât și călcâiul lui Ahile, iar președinția poloneză va trebui să echilibreze interesele și prioritățile concurente pentru a obține progrese semnificative.
Viziunea lui Donald Tusk asupra Europei este idealistă. Nu este clar cum plănuiește să o pună în practică
Polonia preia conducerea Consiliului UE cu o viziune clară și un sentiment de urgență, dar credința lui Tusk într-o Europă puternică și minunată este – ca să ne exprimăm blând – foarte idealistă. În timpul discursului său de la Strasbourg, Tusk a subliniat cele mai importante acțiuni și obiective, dar nu a indicat modalități clare de realizare a acestora.
În lunile următoare, conducerea Poloniei va fi supusă testelor, deoarece încearcă să abordeze cele mai presante provocări ale Europei, punând în același timp bazele pentru o Uniune mai rezistentă și mai unită. Dacă va reuși, nu numai că va modela viitorul UE, ci va defini și locul Europei într-o lume din ce în ce mai incertă.
Următoarele șase luni nu numai că vor determina succesul conducerii poloneze, ci vor imprima și traiectoria UE în viitorul apropiat.
