Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.
În ajun, el a repetat că o nouă agresiune rusească împotriva Ucrainei va provoca nu o diminuare, ci o consolidare a prezenței NATO pe flancul său estic.
El a repetat că nu va trimite militari în Ucraina nici măcar pentru evacuarea cetățenilor americani fiindcă, dacă aceștia s-ar ciocni în teren cu trupele ruse, s-ar putea declanșa un război mondial.
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, a reiterat declarațiile șefilor săi de la Moscova, potrivit cărora nu au de gând să invadeze Ucraina.
„Astfel de acțiuni agresive ale Federației Ruse, care se încadrează în conceptul său de război hibrid împotriva Ucrainei, sunt inacceptabile”, se arată într-un comunicat al diplomației de la Kiev.
Armatele rusă și belarusă au început noi manevre comune, pe teritoriul Belarusului, cotat drept cel mai docil satelit al Moscovei dintre toate republicile ex-sovietice.
După președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, va merge în Rusia și în Ucraina.
Militari britanici din forțele speciale au fost trimiși în Ucraina pentru a organiza diversiuni și a escalada situația din Donbass, potrivit presei pro-Kremlin, care a reluat o serie de narațiuni despre organizarea unui atac al Occidentului împotriva rusofonilor din regiunile Donețk și Lugansk.
Sunt circa o sută de specialişti, care au misiunea de a pregăti desfăşurarea unui contingent mult mai numeros, ce nu va întârzia – a precizat ministrul Apărării în Guvernul de la Bucureşti, Vasile Dîncu.
Presa internațională remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, n-a spus o vorbă despre cei peste o sută de mii de militari masați la frontiera cu Ucraina.
Conducta care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică a provocat divergențe între Berlin și Washington.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
Serviciile americane de informaţii apreciaseră că Rusia îşi accelerează pregătirile pentru o invazie la scară largă în Ucraina şi că a masat, deja, la frontieră, 70% din efectivele militare necesare.
„Există, în acest moment, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite” – aminteşte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Experţii spun că forțelor ruse le-ar trebui 48 de ore pentru a încercui capitala ucraineană, Kiev, şi pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele pro-occidental Volodimir Zelenski.
Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Anterior, Washingtonul a acuzat Moscova că a trimis în estul Ucrainei agenţi cu misiunea de a comite sabotaje, pentru a crea pretextul unei invazii militare ruseşti.
În relațiile franco-ruse, amintesc comentatorii, perioadele de cordialitate au alternat cu episoade de răceală, iar Macron nu s-a sfiit niciodată să critice atitudinea agresivă a Moscovei.
„Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” – precizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au discutat și despre drepturile minorității române din Ucraina.
El n-a făcut nicio referire la cei peste o sută de mii de militari ruși masați la frontiera ucraineană, care alimentează teama Kievului și a partenerilor săi occidentali că Moscova ar putea recurge la o nouă invazie.
România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei. Narațiunea falsă a fost aruncată pe piața din România cu scopul de a submina încrederea în NATO, dar și de a arăta că, în actuala criză ucraineană, nu Rusia ar fi agresorul.
Rusia, adaugă el, nu-şi poate asigura securitatea pe seama securităţii Ucrainei şi nu-i poate nega dreptul de a aspira la admiterea în Uniunea Europeană şi NATO.
Departamentul de Stat a explicat că măsura e impusă de tensiunile din regiune, provocate de desfășurarea masivă de trupe rusești la granițele Ucrainei.
„Rusia este ultima țară din lume care și-ar dori un război cu Ucraina”, scrie presa pro-Kremlin, acuzând Kievul că ar putea declanșa un conflict. Narațiunile false sunt în antiteză cu acțiunile din teren, unde Rusia – care a atacat deja Ucraina în 2014 – a mobilizat forțe semnificative.
