Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența unei națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea republica socialistă sovietică ucraineană.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Rusia are dreptul la teritoriile pierdute în urma destrămării URSS, potrivit unei narațiuni false promovate de portavocea Kremlinului, Sputnik. Aceasta a fost publicată în timp ce Rusia a masat la frontiera cu Ucraina militari și echipamente, fapt ce a provocat îngrijorarea comunității internaționale.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
Declanşat în 2014, la scurt timp după ce Moscova a anexat, fără luptă, peninsula ucraineană Crimeea, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu peste 13 mii de morţi şi circa un milion şi jumătate de persoane refugiate.
Potrivit Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei, prin operațiunea specială „Polissia” rezerve militare și non-militare pot fi transferate rapid, în 30 – 60 de minute, către orice segment al graniței cu Belarusul.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
La 1 ianuarie 2022, în Ucraina intră în vigoare Legea rezistenței naționale, care presupune organizarea din timp a procesului de implicare a civililor în apărarea teritorială.
Anterior, notează comentatorii, membri ai guvernului de coaliție condus de Scholz au criticat ferm politica agresivă a Moscovei.
Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
În octombrie, un influent politician şi magnat pro-rus, Viktor Medvedciuk, a fost acuzat de trădare în aceeaşi afacere cu cărbune.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Ucraina trebuie susținută de către Occident, inclusiv prin dotarea cu armament letal, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, în timpul unei întrevederi cu omologul său german, Christine Lambrecht.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Cei patru acuzați de moartea a aproape 300 de oameni aflați la bord au refuzat să participe la proces.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Lung de 1.200 de kilometri și costând circa zece miliarde de euro, investiți de ruși, proiectul a fost dezavuat de toate țările europene, cu excepția Germaniei conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel și a Austriei vecine.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.