Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Războiul ruso-ucrainean, sfidat cu falsuri frivole
dw.com / 22 feb. 2022, reuters.com / 26 feb. 2022, reuters.com / 2 mar. 2022
Între falsurile asociate războiului din Ucraina puse în circulație pe rețele sociale – cele mai multe mistificări încărcate de patos și dramatism – există câteva pe care le-am putea eticheta eufemistic ca fiind neserioase, dar fără umor. Este și cazul acestui videoclip care, potrivit descrierilor, înfățișează fie soldați ruși petrecând înainte de a pleca pe front în Ucraina, fie militari ruși și ucraineni dansând împreună ca probă a unui război inexistent. Deutsche Welle a găsit filmul original, realizat în 2018 la un concert în Uzbekistan. Folosind Google Maps, jurnaliștii au identificat locul desfășurării spectacolului ca fiind metroul din Tașkent. În aceeași categorie intră și fotografia distribuită pe Facebook în care apare o femeie șatenă cu uniformă, ochelari de protecție și o armă de asalt, etichetată ca fiind Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean. Agenția Reuters a demontat falsul, arătând că tânăra din imagine este fosta Miss Ucraina 2015 Anastasia Lenna, care și-a distribuit portretul cu o armă jucărie după ce s-ar fi înrolat în armata ucraineană. Zeci de mii de aprecieri a adunat pe Twitter un videoclip în care o tânără presupus ucraineană explică entuziasmată cum se conduce un tanc. Videoclipul este însă vechi de mai bine de un an și a fost creat de un vlogger rus.
Legenda crematoriilor umane mobile reactivată
The Telegraph / 23 feb. 2022, france24.com / 28 feb. 2022
Informațiile despre un crematoriu uman mobil dintr-un articol apărut în cotidianul britanic The Telegraph în ajunul declanșării invaziei ruse în Ucraina au devenit după o săptămână de război prilej de speculații și teorii ale conspirației pe rețelele de socializare. În articolul citat de jurnaliștii de la France 24, secretarul britanic al apărării Ben Wallace sugera posibilitatea folosirii de către ruși a unor incineratoare mobile pentru a ascunde pierderile umane suferite sau provocate în conflict, afirmând că o astfel de tactică a mai fost folosită în 2015, la anexarea Ucrainei.Imaginile cu crematoriul uman inserate în articol, prezentate ca fiind publicate de ministerul britanic al Apărării, i-au convins pe mulți utilizatori de pe rețelele sociale că dispozitivul face parte din arsenalul tactic al invadatorilor pentru ascunderea atrocităților comise în război. În realitate, o simplă căutare pe internet a arătat că clipul este un extras dintr-un material de prezentare cu scop comercial din 2013 al unui producător de incineratoare, fără legătură cu industria militară. Concluzia jurnaliștilor de la France 24 este că nu există nici un fel de probe care să susțină teoria folosirii crematoriilor mobile în actualul conflict ruso-ucrainean, cum nu au existat dovezi nici pentru invocata lor folosire în 2015.
Minciuna exmatriculării studenților ruși în Europa
foxnews.com / 24 feb. 2022, sciencebusiness.net / 27 feb. 2022
Publicația electronică sciencebusiness.net prezintă reacția mai multor universități și organizații europene la dezinformarea lansată de responsabilul rus cu drepturile omului. Tatiana Moskalkova a susținut repetat pe pagina sa de Twitter că studenții ruși sunt exmatriculați nejustificat, nu li se permite accesul la cursuri și sunt „persecutați moral”, ceea ce ar fi o dovadă de „discriminare rasială” practicată de universități. Fără să aducă dovezi și invocând ca sursă presupuse plângeri ale părinților, Moskalkova a afirmat că astfel de cazuri s-ar fi petrecut în universități din Franța, Cehia, Belgia și din alte state europene. În replică, Asociația Universităților Europene a dezmințit categoric acuzațiile, precizând că nu au fost semnalate asemenea situații și că în mediul academic european nu există nicio intenție de a-i exclude pe studenții ruși ca represalii pentru invadarea Ucrainei. Singura solicitare a apărut în Statele Unite, unde deputatul democrat de California Eric Swalwell a propus ca studenții ruși să fie „dați afară” din școli ca sancțiune pentru invadarea Ucrainei, dar ideea a fost respinsă categoric și unanim de către mediul universitar american.
Propaganda „Sputnik.ru” și „RT.ru” blocată în U.E.
consilium.europa.eu / 2 mar. 2022, gov.ro / 28 feb. 2022, theguardian.com / 3 mar. 2022
Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei determină Occidentul să recurgă la măsuri radicale pentru a diminua efectele dezinformării și propagandei pro-Kremlin. Uniunea Europeană a decis să suspende de urgență activitățile de difuzare ale conținutului publicat de Sputnik și Russia Today în statele uniunii sau direcționate către acestea. Josep Borell, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și securitate a calificat activitatea celor două publicații drept o amenințare directă la adresa securității și ordinii publice a UE. Autoritățile naționale ale statelor membre sunt obligate să pună în aplicare decizia prin restricționarea difuzării conținutului Russia Today și Sputnik pe rețelele de cablu, satelit, internet TV, platforme, site-uri web și aplicații online. Anticipând solicitarea Uniunii Europene, giganții companiei Meta - Facebook și Instagram - au anunțat la începutul săptămânii trecute blocarea pe platformele lor a conținutului publicațiilor rusești vizate. O zi mai târziu, Google a luat o măsură similară, sistând prezența Russia Today și Sputnik pe canalele YouTube. Într-o acțiune separată, Alphabet, compania-mamă a gigantului Google, a anunțat că a eliminat publicațiile controlate de Kremlin inclusiv de pe instrumentul de căutare Google News. Ulterior, conturile Russia Today și Sputnik au fost blocate în spațiul european și de rețelele Twitter, TikTok și Netflix. În România, purtătorul de cuvânt al Executivului a făcut publică lista site-urilor supuse procedurii de blocare în contextul crizei din Ucraina.
La câteva zile după decizia Uniunii Europene, guvernul de la Canberra a solicitat la rândul său Facebook, Twitter și Google să blocheze pe teritoriul australian conținutul presei sponsorizate de Kremlin care promovează violența, extremismul și dezinformarea privind invazia militară din Ucraina.
Imagini de război falsificate în rafală
dw.com / 1 mar. 2022
Eliminarea principalilor vectori ai propagandei controlate de Kremlin nu a făcut rețelele de socializare mai puțin permeabile la răspândirea dezinformărilor legate de războiul din Ucraina. Cu fiecare nouă zi a invaziei, analiștii Deutsche Welle au remarcat o creștere a numărului de videoclipuri sau fotografii false sau înșelătoare devenite virale pe Facebook, Twitter sau TikTok. Canalul german a făcut o selecție de imagini vechi, scoase din context și prezentate ca actuale. De pildă, analiza unui clip cu o explozie uriașă care ar fi zguduit Ucraina în ajunul invaziei a evidențiat vegetația surprinzător de verde pentru luna februarie. Versiunea originală a clipului, identificată pe internet, a relevat că imaginile surprind explozia unei stații de benzină din Novosibirsk în vara anului trecut. Similar, o formație de cinci avioane de luptă, filmate în timp ce survolează o zonă urbană, nu are nicio legătură cu conflictul ruso-ucrainean. Folosind metoda căutării inverse, s-a descoperit că în realitate este vorba de un spectacol aviatic din mai 2020 desfășurat în nordul Moscovei. Un alt videoclip descris ca înfățișând un atac al bombardierelor rusești în Ucraina este de fapt un fragment dintr-un joc animat pe calculator, numit „Arma-3” – același care i-a indus în eroare și pe jurnaliștii postului românesc de știri Antena 3. Tot dintr-un joc electronic – „Digital Combat Simulator” – au fost extrase și aceste imagini, viralizate pe Twitter ca fiind una dintre faptele de arme ale pilotului ucrainean de Mig-29 poreclit „Fantoma din Kiev”, cel căruia Serviciul de Securitate al Ucrainei îi atribuie doborârea a zece avioane rusești de la începutul războiului. De altfel, imaginea pilotului Vladimir Abdonov – considerat un erou de către ucraineni – a devenit temă de falsuri pe rețelele sociale.
Jurnaliștii germani au descoperit fotografii prelucrate în PhotoShop în care așa-zisa „Fantomă din Kiev” are fața unui pilot canadian. Într-o altă imagine trucată, personajul devenit legendar apare cu chipul unui avocat argentinian, transpus digital pe fotografia unui soldat ucrainean căzut în primele zile ale agresiunii Rusiei. În capcana imaginilor contrafăcute au căzut și jurnaliștii de la Bild, care au prezentat pe canalul de televiziune al tabloidului german imagini spectaculoase cu un desant de parașutiști, presupus ruși, planând deasupra Ucrainei. Căutarea inversă a imaginilor a dovedit că filmarea originală a fost realizată în 2016 în Rusia. Selecția falsurilor semnalate de Deutsche Welle se încheie cu anunțul primei victime americane în războiul ruso-ucrainean în persoana lui Bernie Gores – un presupus jurnalist CNN care ar fi fost ucis de explozia unei mine plantate de separatiști. Contul „CNN Ucraina” pe care a fost făcută postarea este unul fictiv, ca de altfel și contul „CNN Afganistan” care anunța, în august 2021, uciderea aceluiași fals jurnalist de către talibani. În realitate, americanul Bernie Gores – care nu are nicio legătură cu jurnalismul - este bine-sănătos și continuă să se promoveze la adăpostul YouTube.
Facebook și Twitter, restricționate în Rusia
washingtonpost.com / 4 mar. 2022
Replica Moscovei la sancțiunile occidentale aplicate principalilor promotori ai propagandei Kremlinului nu a întârziat. În 4 martie, autoritatea rusă de reglementare a internetului a anunțat blocarea rețelei Facebook, alăturând astfel Rusia celor mai opresive regimuri din lume în materie de cenzură online. Într-un comunicat care frizează absurdul, Roskomnadzor a acuzat rețeaua de socializare că, prin restricțiile impuse împreună cu alte platforme publicațiilor Russia Today și Sputnik violează dreptul la informare și libertatea de exprimare a cetățenilor ruși. Un editorialist de la Washington Post vede mișcarea Rusiei ca una cu bătaie lungă, în condițiile în care Facebook și Twitter nu au o poziție dominantă pe piața utilizatorilor ruși, spre deosebire de alte țări. Analistul apreciază că restricția este mai degrabă un act simbolic, provocator și în același timp de intimidare la adresa Occidentului, dată fiind proeminența globală a Facebook. Pe de altă parte, în aceeași zi în care bloca platforma Facebook, Moscova emitea o lege cu consecințe potențial mai periculoase în contextul conflictului din Ucraina. Este vorba de incriminarea răspândirii de știri sau informații considerate oficial ca fiind „false”, delict care poate fi sancționat cu 15 ani de închisoare. Noua reglementare a fost urmată de suspendarea activității din Rusia a numeroase companii de presă străine, dar și de închiderea mai multor publicații autohtone.
(Horia Grușcă)
