De la declanşarea crizei, România şi-a exprimat consecvent şi fără echivoc susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Pentagonul a pus în stare de alertă 8.500 de militari, despre care experţii spun că se pot oricând alătura, în Europa, pe flancul estic, celor 40 de mii din forţa de reacţie rapidă a NATO.
Aceasta nu înseamnă, însă, că rușii nu-și vor putea mări efectivele în următoarea perioadă – a mai spus el.
Pentagonul a anunțat că 8.500 de militari au fost, deja, plasați în stare de alertă, ceea ce, potrivit experților, înseamnă că în cinci zile ei s-ar putea alătura forței de reacție rapidă a NATO, formată din 40 de mii de oameni.
Echipamentele militare primite de Ucraina de la Marea Britanie și Statele Unite sunt depășite și/sau expirate, potrivit unor știri apărute în presa rusă. Regatul Unit e unul dintre statele NATO care, în contextul pericolului unei invazii rusești, i-a oferit Ucrainei echipamente letale pentru a se putea apăra.
Cetățenii americani aflați în Rusia riscă să fie hărțuiți, mai ales de poliție, care ar putea aplica arbitrar legile - avertizează diplomația de la Washington.
Britanicii afirmă că dețin informații potrivit cărora servicile de informații rusești și-au păstrat conexiunile cu mulți politicieni din Ucraina, inclusiv cu personaje de la vârful fostului regim pro-moscovit al președintelui Viktor Ianukovici.
Puterea executivă e concentrată la guvern, iar șeful statului are dispute mai vechi cu premierul Nikol Pașinian.
Kremlinul urmărește să-și păstreze imaginea pozitivă în perspectiva acțiunilor sale ulterioare, înlocuind amenințările cu noi înțelegeri în sfera înarmărilor cu rachete, a armamentului nuclear și, posibil, a spațiului cosmic, scrie pentru The Insider politologul Pavel Luzin.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Republică autonomă rusă din nordul Caucazului, Cecenia a fost, în anii 1990 și primii ani 2000, teatrul unor lupte intense și fără cruțare între trupele Moscovei, pe de o parte, și combatanții pentru independență, unii radicalizați în jihadiști, pe de alta.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
Londra afirmă că fostul deputat ucrainean Yevhen Muraiev e văzut la Kremlin drept un potențial șef al regimului pe care rușii ar vrea să-l impună țării vecine.
„Este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova” – mai spune șefa statului.
Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.
Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.
Șeful diplomației americane a precizat, deja, că n-are niciun răspuns la așa-numitele garanții de securitate pretinse de ruși, care ar include înghețarea extinderii NATO spre est și limitarea activităților Alianței Nord-Atlantice în țările ex-comuniste admise după sfârșitul Războiului Rece.
În plan politic, deputaţii ruşi se pregătesc să-i solicite preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ca parte a aşa-numitelor garanţii de securitate pe care le solicită de la Occident, Moscova vrea retragerea trupelor pe care le numeşte străine, a echipamentelor militare şi armamentelor din ţările ex-comuniste ce nu erau membre ale Alianţei Nord-Atlantice în 1997.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut ucrainenilor să nu intre în panică din cauza informațiilor privind o posibila invazie pe scară largă a Rusiei.
Kievul solicită Adunării Generale a ONU să-și folosească pe deplin mandatul său de menținere a păcii și a securității pentru a evita un posibil război, în contextul concentrării trupelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Anul trecut, în septembrie, CIA l-ar fi demis pe șeful biroului său de la Viena, acuzat că n-a luat în serios cazurile din cadrul echipei lui și al personalului ambasadei.
Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România - a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
Deputații partidului prezidențial Acțiune și Solidaritate, care domină Parlamentul și a format Guvernul, au sugerat că acțiunile concernului rus Gazprom, inclusiv condițiile financiare ale noului contract de livrare a gazului, sunt de natură politică.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
În ajuns, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, apreciase că Rusia poate lansa, în orice moment, un atac împotriva Ucrainei.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
Gigantul energetic rusesc Gazprom ameninţă, din nou, că va sista livrările de gaze dacă, până pe 20 ianuarie, nu-şi primeşte banii.
Luna trecută, justiţia rusă a confirmat, din greşeală, că Moscova a trimis trupe în ţara vecină.
Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.