Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Dezinformarea pro-rusă a unui profesor chinez
polygraph.info / 5 apr. 2022
Valul de indignare internaţională după publicarea imaginilor cu civilii ucişi la Bucea nu l-a convins pe un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea Fudan din Shanghai. Şi nu pentru că Yi Shen ar fi considerat imaginile ca fiind falsificate. Întrebat de un student pe platforma locală de Twitter despre impactul atrocităţilor asupra imaginii publice a Rusiei, profesorul de ştiinţe politice cu 1,7 milioane de urmăritori pe platforma Weibo a spus că populaţia civilă poate fi considerată o ţintă legitimă pentru armata rusă. El a agumentat că, din moment ce autorităţile ucrainene au distribuit arme civililor, aceştia au devenit combatanţi şi pot fi trataţi ca atare, după modelul civililor încarceraţi de Statele Unite la Guantanamo. Portalul Poligraph demontează afirmaţia cu argumente juridice, subliniind că ucrainenii înrolaţi în Forţele teritoriale de Apărare sunt sub protecţia conferită de Convenţia de la Geneva, aşa cum sunt, de altfel, toţi cei care, în mod spontan, se înarmează şi acţionează deschis pentru a se opune unei forţe invadatoare. Potrivit Crucii Roşii Internaţionale, atunci când există dubii dacă o persoană este civil sau combatant, respectivul trebuie tratat ca fiind civil.
Paradoxul lui Putin: pierderi pe front, popularitate acasă
rferl.org / 7 apr. 2022
În ciuda campaniei militare a Rusiei, descrisă de unii analişti ca fiind „dezastruoasă”, războiul din Ucraina pare să-i priască pe plan intern lui Vladimir Putin. După şase luni marcate de pierderi umane şi logistice, oprobriu internaţional în creştere şi constrângeri economice, 81% dintre ruşi îşi declarau la sfârşitul lui martie susţinerea pentru acţiunea agresivă a Kremlinului. Rezultatele sondajului realizat de institutul independent Levada, cu o bună reputaţie în domeniu, pare paradoxal. Specialiştii britanici consultaţi de Radio Europa Liberă înclină să creadă că, dincolo de efectele propagandei de stat şi ale privării cetăţenilor de surse de informaţii corecte, cercetarea sociologică relevă un sentiment tot mai pronunţat de teamă în rândul populaţiei, indus probabil de restricţiile drastice impuse de Moscova în comunicările privind războiul. Reporterii reţelei de televiziune în limba rusă Current time au intervievat locuitori din mai multe oraşe ale Rusiei, întrebându-i dacă au auzit de masacrul de la Bucea. Mulţi s-au făcut ecoul propagandei Kremlinului şi au răspuns că imaginile cu atrocităţile din oraşul ucrainean sunt falsificate. Au existat însă şi ruşi care s-au declarat şocaţi, descriind crimele ca „oribile”. Mare parte dintre respondenţi au fost însă rezervaţi, evitând să-şi spună deschis părerea.
Inteligenţă artificială înşelătoare
france24.com / 11 apr. 2022
Clasat duminică pe locul patru în primul tur al prezidenţialelor din Franţa, candidatul de extremă dreapta Eric Zemmour a trăit în ultimele săptămâni, împreună cu susţinătorii săi, iluzia că se va califica în finala electorală din 24 aprilie. Şi asta din cauza preferinţei politicianului francez pentru aplicaţia denumită QOTMII, în detrimentul sondajelor tradiţionale. QOTMII detectează activitatea online printr-un sistem de „inteligenţă artificială” care face milioane de calcule scanând media electronice, inclusiv reţelele sociale. Realizatorii emisiunii „Adevăr sau minciună” de la canalul France 24 au constatat că Zemmour a folosit datele asamblate de QOTMII, care-l plasau pe locul doi după Emmanuel Macron în preferinţele alegătorilor şi le-a prezentat în ajunul alegerilor susţinătorilor săi ca pe un sondaj favorabil în ceea ce priveşte intenţiile de vot. Deşi în alte situaţii aplicaţia a avut estimări relativ precise, de această dată a eşuat lamentabil. Zemmour a obţinut la urne puţin peste 7 % din voturi, adică de trei ori mai puţin decât cele 21,5 procente cu care îl credita tehnologia bazată pe „inteligenţă artificială”.
CONSPIRAȚIA SĂPTĂMÂNII: crimele de război şi tactica negării evidenţei
news.sky.com / 7 apr. 2022
Şocul provocat în toată lumea de imaginile cu localnicii ucişi pe străzile oraşului ucrainean Bucea nu s-a risipit. Civili fără apărare, executaţi barbar de armata unui stat care pretinde că scopul agresiunii militare, numită ipocrit „operaţiune specială”, este să facă Ucraina o ţară mai bună. Un obiectiv mincinos, promovat neabătut de regimul lui Vladimir Putin. Pentru Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ororile din Bucea nu sunt decât o nouă aşa-zisă „dovadă” a dezinformării omniprezente, pusă la cale de conspiraţia mondială a cărei victimă este Rusia.
Interviu cu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin – Sky News:
D.P.: ”Trăim într-o perioadă a falsurilor! A falsurilor şi a minciunilor, le întâlnim în fiecare zi!
Î: Atunci vă întreb următorul lucru. Ambasadorul Rusiei la ONU a spus că nu există informaţii credibile privind existenţa victimelor civile. În ceea ce priveşte situaţia de la Bucea, potrivit declaraţiei din 3 aprilie a ministrului rus al Apărării, „nici un localnic nu a suferit de pe urma vreunei violenţe cât timp oraşul a fost controlat de armata rusă”. Chiar vă aşteptaţi ca lumea să creadă această afirmaţie?
R: Ne menţinem această afirmaţie. Ne-o menţinem şi insistăm că toată povestea de la Bucea este o înscenare calomnioasă bine pusă la punct.”
Încercările jurnalistului britanic Mark Austin de la canalul Sky News de a obţine explicaţii rezonabile la dovezile devenite notorii ale masacrului din Ucraina s-au lovit de insolenţa dezinvoltă a lui Peskov. Pentru purtătorul de cuvânt al Kremlinului, imaginile prin satelit care probează că crimele de la Bucea s-au petrecut când localitatea era sub controlul ruşilor n-ar fi credibile pentru că Maxar – compania de tehnologie spaţială furnizoare a imaginilor – ar avea printre clienţi şi Pentagonul. Imaginea care surprinde tragedia femeii cu bicicletă ucisă pe stradă de tirul unui tanc este respinsă de Peskov cu obiecţia că blindatul nu ar fi fost rusesc. După demontarea argumentului cu detaliul însemnelor armatei ruse de pe tanc, portavocea Kremlinului insinuează că tirul ucigaş ar fi venit din altă parte. Pus faţă-n faţă cu mărturiile despre crime, execuţii sumare şi violuri adunate de către Amnesty International, alte organizaţii umanitare şi jurnalişti independenţi, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin se eschivează, invocând cu cinism presupusele crime comise de către ucraineni în rândul separatiştilor din Donbas, pe care occidentalii le-ar fi ignorat. Poziţia lui Dmitri Peskov este reprezentativă pentru dezinformarea practicată de autorităţile de la Moscova în cazul Bucea: un amestec de mistificări, interpretări fanteziste şi acuzaţii ridicole. În 3 aprilie, Ministerul rus al Apărării distribuia pe canalul său Telegram – care adună 200.000 de urmăritori – un videoclip cu strada Iablonska din oraşul de lângă Kiev înţesată de cadavre, afirmând că imaginile filmate dintr-un vehicul sunt o înşelătorie. Aşa-zisa demonstraţie, preluată şi pe contul Twitter al ambasadei ruse în Canada, încearcă să convingă privitorii că una dintre presupusele victime se mişcă, ba chiar pare să se ridice după trecerea maşinii, aşa cum s-ar observa în oglinda retrovizoare. Concluzia indusă, preluată de presa obedientă Kremlinului, ar fi că nu există cadavre, ci doar actori interpretând rolul de victime. Afirmaţia este însă contrazisă cu probe de unele dintre cele mai credibile publicaţii şi agenţii internaţionale de ştiri. În primul rând, mărturiile jurnaliştilor - susţinute de analiza comparată a imaginii cadavrului contestat ca ireal cu fotografiile realizate de corespondenţii de presă ajunşi la faţa locului în 2 aprilie exclud teoria născocită de propagandiştii ruşi. În al doilea rând, analiza cadru cu cadru a clipului în varianta originală, superioară calitativ celui distribuit online, coincide cu observaţiile mai multor utilizatori: cadavrul este imobil, percepţia mişcării este indusă de o picătură de apă sau murdărie prelinsă pe parbrizul maşinii din care se filmează, iar oglinda retrovizoare distorsionează imaginea reflectată. Un alt pseudo-argument invocat de oficialii ruşi în sprijinul teoriei înscenării masacrului de la Bucea este înregistrarea din 31 martie în care primarul Anatoli Fedoriuc anunţă bucuros plecarea ruşilor din oraş, fără să facă vreo referire la atrocităţile imputate acestora. Un raţionament şubred, de vreme ce, într-un interviu acordat în 28 martie agenţiei italiene Adnkronos, primarul Fedoriuc denunţa – citez - „violurile, jafurile şi cadavrele de pe străzi” de care se fac vinovaţi soldaţii ruşi, care nu-i lasă lasă pe localnici să-şi îngroape rudele ucise. Insistenţa cu care Rusia îşi blamează inamicul pentru propriile crime în rândul civililor a cunoscut un nou episod săptămâna trecută, odată cu preluarea controlului localităţii Borodianka de lângă Kiev de către ucraineni. Mai toate blocurile de locuinţe care flanchează strada principală au fost distruse de obuze, ceea ce confirmă mărturiile localnicilor potrivit cărora o coloană de blindate ruseşti în retragere a tras sistematic în clădirile civile întâlnite în drum. Martorii spun că militarii ruşi, între care şi lunetişti, ar fi descurajat sub ameninţarea armelor orice tentativă a locuitorilor de a-i căuta pe supravieţuitorii îngropaţi sub ruine. Numărul victimelor masacrului de la Borodianka – de care Kremlinul, de asemenea, spune că nu este răspunzător – ar fi, potrivit autorităţilor ucrainene, semnificativ mai mare decât cel din oraşul vecin Bucea.
Interviu cu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin – Sky News:
Î: Domnul (Vladimir) Putin nu este îngrijorat că ar putea ajunge să fie judecat pentru crime de război?
D.P.: Nu, nu este!
Cea mai recentă tentativă de ocultare a realităţii de către invadatorii ruşi a venit în 8 aprilie, după atacul cu rachete asupra gării Kramatorsk din estul Ucrainei, plină în acel moment cu mii de civili în curs de evacuare. Bilanţul, încă provizoriu, indică peste 50 de morţi, între ei şi copii. Rusia şi-a declinat orice responsabilitate privind atacul şi a acuzat Kievul că foloseşte scuturi umane, în timp ce separatiştii pro-ruşi au calificat incidentul ca fiind o „provocare” ucraineană. Partea rusă susţine că, spre deosebire de armata ucraineană, nu ar mai avea în dotare modelul de rachetă Tochka-U, folosit în atac. Totuşi, mai multe imagini şi clipuri recent postate pe reţelele sociale dovedesc că acest tip de rachete din epoca sovietică a mai fost utilizat de ruşi în actualul război din Ucraina.
(Horia Grușcă)
