Peste trei sferturi dintre finlandezi susțin candidatura țării lor la admiterea în NATO – relevă un nou sondaj sociologic, publicat luni și citat de agențiile internaționale de presă. 76% dintre respondenți - un record - doresc ca țara lor să adere la NATO, față de 60% în martie. În Parlament, cel puțin 121 din 200 de deputați sunt, la rândul lor, în favoarea aderării și doar zece se pronunță hotărât împotrivă. Ca și în Suedia vecină, constată sociologii, invadarea Ucrainei de către trupele ruse a zguduit opinia publică, care până atunci fusese foarte divizată. Înainte de invazie, susținătorii aderării stagnaseră, ani în șir, la 20-30 de procente. Președintele Sauli Niinisto urmează să-și anunțe oficial poziția personală cu privire la aderarea la NATO pe 12 mai, iar experții se așteaptă ca statutul de candidat al Finlandei să fie oficializat în zilele următoare.
Iluzia neutralității e istorie
Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Suedia, Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
