
Zeci de mii de oameni au părăsit în ultimele trei luni Rusia din cauza persecuțiilor, condamnând agresiunea în Ucraina. În țară au mai rămas însă persoane care continuă să fie în opoziție față de putere și să participe la acțiuni anti-război. Mulți jurnaliști, activiști și apărători ai drepturilor omului nu intenționează să renunțe la activitatea lor în Rusia, în pofida legilor represive și amenințărilor cu dosare penale. Veridica a selectat subiecte de pe principalele platforme de liberă exprimare rusești.
INSIDER: Să vezi Donbassul și să mori. Cum și de ce Rusia aduce mercenari sirieni în Ucraina
A trecut mai mult de o lună de când Șoigu a anunțat că 16 mii de voluntari din Orientul Mijlociu se vor implica în războiul din Ucraina, până în prezent, însă, pe câmpul de luptă nu au fost observate regimente siriene. Cu toate acestea, Kremlinul încearcă să racoleze sirieni și se folosește de disperarea oamenilor din această țară distrusă pentru a crea o vagă iluzie de susținere internațională, scrie INSIDER.
La începutul lunii februarie, pe rețelele de socializare a apărut informația că Grupul Wagner (companie militară privată) înrolează mercenari sirieni pentru războiul din Ucraina. Cu mult înainte, în diverse grupuri siriene de pe Facebook, de exemplu specializate în cumpărarea și închirierea locuințelor, apăreau și anunțuri de colaborare cu „prietenii ruși”. Direcțiile erau neobișnuite: Nagornîi Karabah, Libia, Mali, Republica Centrafricană sau chiar Venezuela.
Contractele propuse de Wagner pentru a lucra și a vedea lumea, variau între 300 și 1000 de dolari pe lună – sume importante pentru o țară în care 90% din populație trăiește sub limita sărăciei, fără curent electric, apă potabilă și gaze. […]
Cine sunt mercenarii sirieni?
Oficialii ruși susțin că sirienii sunt gata să moară pentru Rusia în acest război din motive ideologice, dar această afirmație este greșită. Majoritatea absolută a mercenarilor sunt tineri fără educație și perspective, dispuși să-și riște viața pentru sume de câteva sute sau o mie de dolari pe lună. Chiar și în aceste condiții, pragul de jos al remunerării depășește de zece ori salariul mediu din Siria. Pe lângă aceasta, mulți mercenari speră să ajungă, tranzitând Ucraina, în țările europene.
Majoritatea mercenarilor sirieni sunt oameni în situații disperate care se vând ca o marfă și sunt trimiși în zone de conflict din întreaga lume.
Siria este un stat eterogen, fapt care a contribuit la durata mare a războiului din această țară. Printre mercenarii Wagner poți întâlni reprezentanți ai tuturor comunităților etnice religioase siriene: musulmani-șiiți și sunniți, creștini, palestinieni, armeni și druzi. De aceea, Rusia folosește mercenari din diverse segmente ale spectrului politic sirian.
Conform anunțurilor inițiale privind recrutarea așa-numiților voluntari pentru Ucraina, erau căutați cei cu un nivel înalt de experiență militară și de loialitate. Ca de exemplu, persoane cu experiență în Armata siriană arabă sau care au participat la acțiunile militare conduse de ofițerii armatei ruse, și anume divizia de elită a 25-a cu destinație specială, care a cooperat cu forțele ruse în Siria. […]
Dacă la începutul lunii martie Rusia căuta persoane experimentate din formațiuni de elită, spre sfârșitul lunii au început să apară informații că în listele cu recruți nimereau deja toți doritorii. Pe lângă remunerarea bănească, regimul sirian a început să propună și alte metode de remunerare a așa-zișilor voluntari. De pildă, eliberarea rudelor din închisori, sau anularea amenzilor administrative.
Cu toate acestea, recrutarea nu s-a bucurat de succesul pe care și l-au dorit Kremlinul și regimul lui Assad. […]
Scopul principal al antrenării luptătorilor străini este încercarea de a minimaliza prejudiciile politice cauzate de pierderile rusești. […]
Participarea mercenarilor sirieni la războiul din Ucraina depinde și de dotare tehnică și aprovizionare, domenii în care armata rusă se confruntă cu probleme serioase. Este posibil ca anume problemele de logistică să fie cauza absenței dovezilor credibile că în Ucraina ar lupta mercenari sirieni.
Majoritatea surselor anunță date contradictorii, însă, nu poate fi vorba de cei 16 mii de sirieni anunțați. Totuși, este prea devreme să fie exclusă posibilitatea apariției în Ucraina a câtorva sute de luptători din Siria, cu atât mai mult cu cât războiul va continua cu pierderi la fel de mari pentru Rusia. […]
ISTORIES: Tineri, săraci, morți
Războiul împotriva Ucrainei a accelerat depopularea Rusiei. Mortalitatea printre bărbații tineri a crescut de câteva ori în regiuni, potrivit ISTORIES.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a intrat deja în a treia lună. În acest răstimp, Ministerul Apărării a raportat pierderile militarilor ruși doar de două ori. Ultima dată, pe 25 martie, Statul Major a raportat 1351 de decese. De atunci, autoritățile de la Moscova nu au spus nici un cuvânt de pierderi. În același timp, Marea Britanie anunță deja 15 mii de soldați ruși morți. Iar conform datelor Ucrainei din 30 aprilie, Rusia a pierdut deja 23 de mii de militari.
În Rusia nu există o listă publică a militarilor morți. Cazuri singulare sunt anunțate de conducătorii regiunilor unde au locuit soldații, sau la școlile, cluburile sportive unde au învățat sau s-au antrenat ei. Doar presa independentă și voluntarii contabilizează numărul decedaților. Mediazona a identificat peste 1700 de anunțuri privind moartea unor militari ruși în Ucraina. Serviciul rus BBC, la fel din surse publice, a confirmat moartea a 1899 de soldați, până la data de 29 aprilie.
ISTORIES a întocmit o listă din anunțurile de pe canalul de Telegram Goriușko, care publică informații despre militarii decedați. Am verificat aceste informații și am stabilit domiciliul și data nașterii celor care au decedat. Până acum am putut confirma decesul a 1855 de persoane.
8 din 10 morți erau mai tineri de 35 de ani
În două luni de război, toate regiunile din Rusia au anunțat decese ale militarilor, în afară de regiunea autonomă Iamalo-Nenețk. Datele, însă, diferă de la o regiune la alta. De exemplu, în lista celor decedați se regăsesc doar trei nume din regiunea Moscova, unde locuiește 9% din populația Federației Ruse. Din Bureatia, însă, unde locuiesc aproximativ un milion de persoane, sau mai puțin de 1% din ruși, au fost confirmați cel puțin 91 de morți.
Pe prima poziție conform numărului deceselor în război, raportat la numărul de bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, se află regiunea Bureatia, urmată de Tuva, Osetia de Nord, regiunea Kostromskaia și republica Altai.
Mortalitatea în regiuni a crescut de câteva ori
În general, în război mor ostașii tineri. Vârsta medie a militarilor decedați este de 28 de ani. Peste 80% au murit la o vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani, iar 40% erau mai tineri de 25 de ani.
Din cauza războiului, mortalitatea tinerilor în Rusia a crescut cu mai mult de un sfert. Pe timp de pace, într-o perioadă de două luni decedează în medie 3,4 mii de bărbați cu vârsta 18-30 de ani. Iar timp de două luni de război, au murit încă 903 persoane de aceeași vârstă. Sunt cazurile la care am reușit să stabilim și să confirmăm anul nașterii. În realitate, pot fi mult mai mulți decedați – despre moartea militarilor nu anunță întotdeauna nici măcar autoritățile regionale, iar despre unele cazuri se știe doar din anunțurile rudelor pe rețelele de socializare. […]
Armata – singurul angajator stabil în regiuni
Majoritatea militarilor decedați în războiul din Ucraina au trăit în localități mici. Aproximativ două treimi din cei morți erau originari din orășele, sate și localități regionale. Nivelul de viață acolo e mult mai scăzut în comparație cu media pe Rusia. De exemplu, nivelul șomajului în Bureatia, Tuva, Osetia de Nord și Daghestan este de 10-15%,adică, de două-trei ori mai mare decât media pe țară.
În localitățile mici, de unde cel mai des provin soldații ruși, nu există nici comoditățile de bază. De exemplu, în satele din Tuva, doar 3% din gospodării au acces la apă și canalizare, căldură, apă caldă și gaze.
Potrivit relatărilor ucrainenilor care au fost ținuți prizonieri în subsolurile din regiunea Cernigov, rușii nu înțelegeau cum de în satele din Ucraina sunt drumuri asfaltate, curent electric și pavaj în curți. Rușii au luat cu ei din casele ucrainenilor televizoare, mașini de spălat, notebook-uri și frigidere. În regiunile în care s-au atestat cele mai multe decese ale ostașilor ruși, nu oricine își poate permite tehnică de uz casnic, iar numărul de televizoare și mașini de spălat din aceste localități e mai mic decât media pe țară. […]
[…]
MEDUZA: Armata rusă s-ar putea impune, în lupta pentru Donbass, fără să recurgă la mobilizare? Se pare că nu. În orice caz situația rămânea incertă
Serviciile de informații occidentale „admit” că pe 9 mai (sau într-o altă zi din viitorul apropiat) Vladimir Putin va anunța în Rusia mobilizarea. Kremlinul neagă insistent o asemenea posibilitate. Nu se știe dacă serviciile respective dispun de date veridice despre intențiile lui Putin, însă subiectul mobilizării a devenit de mult timp de actualitate: pentru continuarea ofensivei în Ucraina, Rusia are evident nevoie de trupe noi. La începutul lunii aprilie, conducerea rusă a redus linia frontului de aproape două ori pentru a încercui și a distruge o parte din armata ucraineană din Donbass. Timp de o lună nu a reușit nici s-o încercuiască, nici să obțină vreun rezultat substanțial. E posibil ca autoritățile ruse să încerce să schimbe această situație prin mobilizare masivă.
Ce se întâmplă pe front? De ce este nevoie de mai mulți ostași ruși?
Cele mai importante lupte, în luna aprilie și începutul lui mai, s-au dat de-a lungul râului Severskii Doneț, care reprezintă un obstacol major pentru tehnica militară. Numărul podurilor de peste râu se reduce pe zi ce trece, acestea fiind aruncate în aer și de o parte și de alta.
În primul rând, armatele ucraineană și rusă ocupă teritorii pe părțile „lor” de râu. Adică, rușii pe malul stâng, mai aproape de frontieră, iar ucrainenii – pe celălalt mal, spre interiorul țării. Armata ucraineană are, însă, trei câmpuri de operații și pe malul stâng. Și armata rusă are un cap de pod pe malul drept, mai la sud de Izium (dacă nu luăm în considerare pozițiile vechi din preajma orașelor Donețk și Lugansk, unde de mult timp are loc un război de tranșee fără niciun succes). În jurul acestor capete de pod sunt concentrate principalele forțe de ambele părți. Acolo continuă să fie dislocate forțe noi. […]
Dacă Putin va anunța mobilizarea, ar putea câștiga trupele ruse lupta pentru Donbass?
Nu e neapărat. Ucraina va compensa fluxul de noi forțe ruse prin mobilizare proprie și livrări de armament din Occident. În consecință, în acest caz operațiunea rusă se poate încheia chiar cu o retragere dintr-o mare parte din Donbass.
În plus, Rusia și Ucraina pot ajunge în situația unui război de uzură fără capăt, în care singurul avantaj al armatei ruse va fi numărul de soldați (din contul populației mai numeroase și, respectiv, al recruților).
Posibilitățile Rusiei de mobilizare, însă, de asemenea, sunt limitate. În primul rând, din punct de vedere politic, din cauza unor pierderi mari în rândul celor mobilizați, cu siguranță se va reduce susținerea față de putere și război. În al doilea rând, cea mai mare parte a ofițerilor experimentați se află deja în Ucraina, astfel încât nu-i vor putea instrui pe noii recruți în Rusia. Adică, pe lângă problemele evidente de motivare „forțele noi” pot fi și insuficient pregătite.
[…]