Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a demis-o pe Natalia Gavrilița pentru că a vrut un premier care să epureze opoziția, potrivit unei publicații pro-Kremlin. Aceasta mai afirmă și că Natalia Gavrilița ar fi fost umilită public de schimbarea neașteptată și reia mai multe narațiuni false care ar arăta că guvernarea pro-europeană de la Chișinău este dictatorială și profund anti-rusă.
Presa rusă: Maia Sandu a umilit-o public pe Natalia Gavrilița. Președintele vrea epurarea opoziției și intensificarea politicilor anti-ruse
ȘTIRE: Președintele Moldovei, Maia Sandu, a demis Guvernul ca să numească altul, dar la fel. Ea s-a întrecut în complimente pe rețelele sociale la adresa premierului Gavriliță, mulțumindu-i pentru „sacrificiu și eforturi” împotriva dușmanilor Moldovei care „doreau război și faliment”. Nu i-a reușit să îndulcească pastila. Gavrilița a considerat demisia sa o umilire publică, deoarece a aflat despre aceasta, la fel ca ceilalți miniștri, din zvonurile de pe rețelele de socializare. Ea a declarat că a plecat cu sentimentul misiunii îndeplinite.
[...]
Analiștii moldoveni presupun că background-ul din domeniul structurilor de forță al lui Recean îi va permite să epureze opoziția și mai brutal. Guvernul Gavriliță i-a pus deja în arest la domiciliu pe cei mai proeminenți oponenți ai puterii, a închis presa în limba rusă, a interzis panglica Sf. Gheorghe și a decis demolarea câtorva monumente emblematice.”
NARAȚIUNI: 1. În Republica Moldova a fost instaurat un regim autoritar în frunte cu pro-europeana Maia Sandu. 2. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău elimină opoziția. 3. Guvernarea de la Chișinău este antirusească: închide presa rusă, distruge monumentele sovietice.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Vineri, 10 februarie, prim-ministru Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia, ceea ce, în conformitate cu legislația Republicii Moldova atrage demisia întregului Cabinet de Miniștri. În aceeași zi, președintele Maia Sandu l-a desemnat premier pe consilierul său pe securitate, fost ministru de Interne, Dorin Recean. Acesta trebuie învestit de Parlament, dar liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat deja că va avea susținerea majorității parlamentare.
Natalia Gavrilița, care a deținut mandatul de premier timp de un an și jumătate, nu a explicat decizia, dar în briefingul în care a făcut anunțul, s-a referit la perioada complicată (războiul din Ucraina și consecințele asupra economiei și securității, pandemia și inflația mare, criza energetică) și la realizările guvernului său, citând obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE.
Schimbarea premierului a fost interpretată la Chișinău ca o reacție la lentoarea reformelor în justiție și un semn al unor posibile tensiuni în interiorul guvernării. Niciunul din aceste motive nu a fost însă citat de principalii actori – președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și premierul desemnat Dorin Recean – care au vorbit, însă, toți despre riscurile de securitate sporite la care este expusă în această perioadă Republica Moldova. Ulterior, la trei zile după ce Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia, Maia Sandu a denunțat public un plan rusesc privind înlăturarea guvernării de la Chișinău prin violențe.
OBIECTIV: Să prezinte guvernare pro-europeană PAS ca pe un regim autoritar și dictatorial, susținut de Occident. Să inducă panica în rândul anumitor categorii de cetățeni, în special minorități naționale, despre „pericolele” pe care le comportă guvernarea pro-europeană PAS.
Realitate: premierul pleacă doar dacă demisionează sau e demis de Parlament. Politicile anti-ruse, o invenție a propagandei Moscovei
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Republica Moldova este o țară parlamentară, iar guvernul este învestit și poate fi demis, prin moțiune, de Parlament. Președintele are atribuții secundare la numirea guvernului – desemnează candidatul după ce consultă fracțiunile parlamentare și numește Guvernul după ce a obținut votul de încredere din partea Parlamentului. Indiferent ce presiuni s-or fi făcut în culise asupra Nataliei Gavrilița, decizia de a demisiona îi aparține.
Și afirmația că Natalia Gavrilița a fost umilită public după ce a aflat despre demiterea sa de pe rețelele de socializare este un fals. Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia într-un briefing de presă. Demisia prim-ministrului atrage după sine demisia întregului Cabinet de Miniștri. Mai mult, atât Maia Sandu cât și Dorin Recean au avut grijă să menționeze realizările guvernului Gavrilița și au evitat să îi facă public eventualele reproșuri pe care le aveau; pe de altă parte, nici Natalia Gavrilița nu i-a criticat pe cei doi și nu a lăsat să se înțeleagă că le-ar fi ostilă sau ar fi umilit-o.
Despre demisia Guvernului și numirea lui Dorin Recean în calitate de candidat se vorbește încă din toamna anului trecut, astfel că decizia anunțată vineri nu este una neașteptată, așa cum afirmă politnavigator.
Instaurarea unui regim antidemocratic în Republica Moldova este una din tezele promovate de propaganda rusă, care denunță cu regularitate ceea ce numește presiunile asupra opoziției și hăituirea liderilor acesteia – lideri care au probleme penale pentru corupție și chiar și condamnări la închisoare în primă instanță (cazul oligarhului fugar Ilan Șor). Liderii opozitiei care ar fi oprimați de guvernare sunt fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care figurează în mai multe dosare deschise pe un șir de capete de acuzare, inclusiv trădare de patrie și vicepreședintele Partidului Șor, Marina Tauber, care figurează în două dosare de finanțare ilegală a formațiunii, dar care a mai fost arestată și în 2019, pe timpul când Igor Dodon era la guvernare.
Faptul că cei doi sunt sub control judiciar și nu în arest la domiciliu, așa cum au cerut procurorii, poate fi o dovadă a faptului că guvernarea nu controlează sistemul judiciar.
Republica Moldova s-a clasat pe locul 69 din 167 de state în indicele democrației pentru anul 2022, publicat la începutul lunii februarie de compania britanică de cercetare și analize Economist Intelligence Unit. Indicele democrației în Republica Moldova în anul 2022 a fost de 6,23 de puncte, în creștere ușoară față de anul precedent și a obținut cel mai mare număr de puncte din ultimii șapte ani.
Instituirea cenzurii și interzicerea presei ruse reprezintă un alt subiect promovat intens de propaganda rusă. De fapt, autoritățile de la Chișinău au luat mai multe măsuri, după invazia rusă în Ucraina, împotriva propagandei și dezinformării, dar acestea nu au fost orientate strict împotriva presei din Rusia sau din altă țară. Legea care interzice difuzarea unor categorii de emisiuni la TV se referă la o anumită categorie de state – cele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. SIS a blocat și siteuri în limba română și în rusă, la fel cum Consiliul Audiovizualului a avertizat și a amendat atât posturi de limba română, cât și de limba rusă.
În decembrie 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a decis suspendarea licenței a șase posturi de televiziune care promovau propaganda, dar majoritatea acestora erau afiliate politicianului fugar Ilan Șor.
Republica Moldova a urcat în Indicele Libertății Presei, elaborat de Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RFF), de pe locul 89, în 2021, pe locul 40 în acest 2022.
Așa-numita decizie de demolare a monumentelor sovietice este un alt fake. Astfel de dezinformări au apărut în spațiul public pornind de la o declarație a deputatei Doina Gherman. Aceasta a fost întrebată într-un interviu când va fi luată o decizie în privința monumentelor sovietice și a declarat că va discuta cu colegii, fiind interceptată de unele mass-media drept un fapt împlinit.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Cel mai probabil Maia Sandu a avut un cuvânt greu de spus înainte de anunțul Nataliei Gavriliță că demisionează din funcția de prim-ministru.
