Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Bruxelles-ul spune că intensifică pregătirile, în coordonare cu statele membre, pentru posibilii nou-veniți.
Klaus Iohannis cere planuri concrete de apărare în caz că Alianța va fi atacată.
Munich Leaders Meeting, organizată în premieră în România dezbate în principal consecinţele agresiunii ruse din Ucraina.
Bucureştiul, susţine amfitrionul reuniunii, Bogdan Aurescu, va deveni capitala diplomatică europeană şi euroatlantică.
„Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni de seamă ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în cele trei țări vecine, Belarus, Rusia și Ucraina”.
Peste șapte mii au venit doar joi.
Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
Tendinţa tuturor statelor membre ale Uniunii Europene este aceea de a emite recomandări sau acte normative care impun propriilor instituţii publice să schimbe soluţiile antivirus, dacă le folosesc pe cele care provin direct sau indirect din Rusia, întrucât există riscul ca Moscova să exploateze aceste soft-uri într-un atac cibernetic.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, a fost, sâmbătă, la Kiev, unde a anunțat un ajutor militar în valoare de 50 de milioane de lire sterline (echivalentul a 57,4 milioane de euro) și ajutor umanitar de 16 milioane de lire sterline (18,3 milioane de euro).
Cu suveranitatea la cheremul marilor puteri occidentale, România se face acum preș și în fața Kievului și și-a demis ministrul Apărării, Vasile Dâncu, doar pentru că a vorbit de pace, potrivit fostului premier, Viorica Dăncilă. Narațiunea amintește de cele ale Rusiei, potrivit cărora Ucraina – țară aflată sub atac – e cea care nu dorește pacea. Viorica Dăncilă a promovat și narațiunea falsă că Ucraina subminează agricultura și, implicit, economia României.
Kievul avertizează Teheranul că va avea de suferit în urma complicităţii cu agresorii ruşi.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
„Aceste măsuri sunt luate pentru a preveni folosirea (lăcașurilor de cult) drept centre” ale așa-zisei lumi ruse – precizează SBU.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
Potrivit verdictului Curții de la Haga, Rusia nu a avut nicio legătură cu cei care au doborât avionul MH17 în 2014, care zbura deasupra Donbass-ului, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, tribunalul olandez a recunosc implicarea Rusiei în această crimă împotriva civililor.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
În videoclipuri postate pe rețelele de socializare rusești, se văd cadavre de soldați care zac în bălți de sânge, după ce s-ar fi predat.
La fața locului ar fi fost găsite bastoane de cauciuc, un dispozitiv folosit pentru electrocutarea civililor, o lampă cu incandescență și gloanțe.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Bombardamentele recente sporesc îngrijorarea internațională față de un posibil cataclism muclear
În septembrie, președintele Kasim-Jomart Tokaiev a anunțat că țara sa le asigură protecție rușilor care fug în Kazahstan, pentru a scăpa de mobilizarea decretată de Kremlin și a nu ajunge pe frontul din Ucraina.
Serviciile secrete occidentale pregăteau un atentat la viața președintelui rus în perioada întrunii liderilor G20, de aceea Vladimir Putin a refuzat să participe la summit, scrie presa pro-Kremlin, care afirmă că Occidentul se folosește cu regularitate de terorism. În realitate, nu a existat vreun pericol de atentat, Putin refuzând să vină în Indonezia pe fondalul reatragerii trupelor ruse din Herson. În plus, chiar Rusia recurge la metode teroriste, încercând să demoralizeze, prin bombardamente, populația Ucrainei.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Motivul este deconectarea energiei electrice pe partea ucraineană.
