Multe orașe ucrainene renunță anul acesta la brazi și la luminile festive.
Doar vineri au venit aproape opt mii.
Republica Moldova a primit în jur de 80.000 de refugiați ucraineni.
Kievul acuză Moscova că mobilizează tot mai mulți recruți și aduce tot mai multe arme în Ucraina.
Potrivit media internaționale, această absență de la cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei de COVID-19 ilustrează izolarea tot mai mare a Moscovei pe scena internațională, cauzată de intrarea trupelor sale în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.
Kremlinul „nu regretă” uriașa ceremonie ce a însoțit decretul prin care șeful statului, Vladimir Putin, stipula anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est.
Chișinăul va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice.
Circa 20.000 de voluntari internaționali, majoritatea din țări europene, au răspuns, în martie, la apelul Kievului de a lupta contra armatei ruse de invazie.
Coreea de Sud a oferit ajutor neletal și asistență umanitară Ucrainei, dar, în efortul de a-și păstra legăturile cu Rusia, care e un intermediar cheie în relațiile cu Nordul comunist, refuză să permită exporturile de arme către Kiev.
Batalioane întregi de ruși mobilizați sunt distruse pe frontul din Ucraina, iar militarii sunt abandonați de comandanți, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta arată cum sunt instruite organele de propagandă să descrie unul dintre cele mai mari eșecuri ale războiului lui Putin – retragerea din Herson.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Punctul de trecere a frontierei de la Vicovul de Sus - Krasnoilsk este primul dintre Ucraina şi un stat membru al Uniunii Europene deschis după declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei ruseşti în statul vecin.
Vineri, la Chişinău se va afla şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care se va întâlni cu preşedinta Maia Sandu şi se va adresa deputaţilor.
El apreciază că şi ucraienii au înregistrat pierderi similare.
Ucraina îi va ceda Poloniei regiunea Lviv și va adopta o lege în acest sens înainte de sfârșitul anului, potrivit presei ruse. În realitate, nu este înregistrat sau discutat un astfel de proiect de lege în Ucraina, informația fiind o invenție a propagandei ruse.
Anterior, ruşii au recunoscut că se amestecă în alegerile americane.
Noul premier britanic, Rishi Sunak, afirmă că Regatul Unit va rămâne „o temelie a NATO, pentru generații”.
Preotul Mihail Vasiliev le îndemna pe rusoaice să facă mai mulți copii, ca să-și aline durerea dacă unii dintre ei ar fi uciși în Ucraina.
Orașul-port era singura capitală regională ocupată de ruși încă de la începutul invaziei.
„Autoritățile judiciare române sunt responsabile de investigațiile la fața locului” – au precizat procurorii de la Paris.
Aprope trei sferturi dintre români, 74%, spun că țara lor ar trebui să primească, în continuare, refugiaţi din Ucraina, dacă va fi nevoie.
În ultimele zile, Rusia a ordonat civililor să plece din Herson în zone controlate de forțele sale, în așteptarea unui contraatac ucrainean, pregătit de săptămâni în șir.
Volodimir Zelenski acuză Rusia că amplifică efectele schimbărilor climatice prin războiul împotriva țării sale.
Magnatul Evgheni Prigojin tocmai a deschis un sediu oficial pentru armata sa de mercenari, pe care a creat-o ca să lupte în Ucraina.
„Mulțumim partenerilor noștri: Norvegia, Spania și Statele Unite" - a scris ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov.
Belarusul și Rusia sunt nevoite să creeze un grup militar comun pentru a se apăra de o eventuală agresiune a NATO, de provocări fasciste ale Poloniei și de acțiuni teroriste ale Ucrainei, potrivit unor narațiuni de propagandă apărute în presa din cele două țări. În realitate, Belarusul nu e vizat de vreo putere străină, dar a permis ca Rusia să îi folosească teritoriul pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
În zonă se învârt personaje în uniforme de camuflaj.
Statul Major ucrainean afirmă că rușii continuă să bombardeze clădiri civile și infrastructura critică a țării.
Kievul și aliații săi occidentali acuză Moscova de mai multă vreme că folosește drone iraniene pentru a bombarda populația Ucrainei.
Ucrainenii au fost nevoiți să reducă drastic consumul după ce rachetele rusești le-au devastat rețeaua energetică.
În timp ce războiul sufocă Europa, mica țară din estul Mării Negre se bucură de o dezvoltare neașteptată.