Ucrainenii denunță o „campanie de teroare planificată” de la Moscova.
Comisia Europeană recomandase înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns, în special, la problemele de corupție identificate în această țară.
Înainte de călătoria sa la Moscova, Aleksandar Vulin a spus că Serbia „nu va lua parte la isteria anti-rusă”.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
„Am avea probleme fără Statele Unite” – recunoaște șefa guvernului de la Helsinki.
„Zeci de lucrători din domeniul energiei au fost uciși și răniți" – susține operatorul privat DTEK.
Milioane de țărani ucraineni au murit de foame în anii 1932-33, în ceea ce istoricul de la Universitatea americană Yale Timothy Snyder numește o „crimă în masă, în mod clar premeditată”.
Anterior, Moscova și-a exprimat „indignarea” față de declarațiile Papei Francisc cu privire la presupusul rol al minorităților etnice din Rusia în războiul din Ucraina.
Justiția spaniolă a deschis o anchetă preliminară pentru presupuse acte de „terorism”.
Forțele Armate ale Ucrainei mobilizează doar rusofoni din sud-estul țării, pentru ca după ce ei mor Kievul să aducă în teritoriile depopulate din est ucrainofoni din vest, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuită de presa guvernamentală rusă. În realitate, pierderile înregistrate pe front arată că din armată fac parte mulți militari originari din vestul Ucrainei, iar procentul celor din est a crescut pentru că au reacționat la invazia la scară a Rusiei.
Presa rusă independentă scrie că pierderile printre cei mobilizați recent vor ajunge la 100 de mii de persoane, dar asta nu-l va opri pe Putin, dimpotrivă, îi va trimite la război și pe tinerii înrolați acum în armată. Jurnaliști ruși scriu și și despre un cuplu, arestat recent în Suedia, care avea legături cu serviciul rus de informații militare și cu cei care i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
Peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, pe 24 februarie – afirmă șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
„Această apartenență formală la spațiul fostei Uniuni Sovietice semnalează o anumită încărcătură simbolică, care displace multor concetățeni de-ai noștri” – afirmă ministrului de Externe, Nicu Popescu.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.
În plină criză energetică globală, cauzată de invadarea Ucrainei de către trupele ruse , acest acord va contribui „la eforturile care vizează sprijinirea securității energetice în Germania și în Europa” - a declarat ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Finlanda și Suedia vecină au depus, în mai, o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, rupând cu tradiția de decenii a neutralității.
Potrivit media internaționale, Japonia încearcă să-și consolideze strategia de securitate, pentru a face față amenințărilor tot mai mari pe care consideră că le reprezintă China și Coreea de Nord comuniste, precum și noua situație geopolitică, creată prin invadarea Ucrainei de către Rusia.
Rusia arată reținere în timpul bombardării infrastructurii ucrainene pentru că știe că poporul-frate cu cel rus nu îi susține pe neonaziștii aflați la putere la Kiev, potrivit unei narațiuni de propagandă publicate de presa rusă. Aceasta citează un controversat politolog american, cunoscut pentru promovarea a numeroase teorii ale conspirației și susținerea entuziastă pentru Vladimir Putin.
Excluși din preliminariile pentru Cupa Mondială din Qatar, rușii acum țin cu Serbia.
Acum 10 zile, Papa Francisc și-a reiterat disponibilitatea de a face tot ce este posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Aflată la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Liderilor de la München, ea a mulţumit României pentru sprijin.
Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Bruxelles-ul spune că intensifică pregătirile, în coordonare cu statele membre, pentru posibilii nou-veniți.
Klaus Iohannis cere planuri concrete de apărare în caz că Alianța va fi atacată.
Munich Leaders Meeting, organizată în premieră în România dezbate în principal consecinţele agresiunii ruse din Ucraina.
Bucureştiul, susţine amfitrionul reuniunii, Bogdan Aurescu, va deveni capitala diplomatică europeană şi euroatlantică.
„Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni de seamă ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în cele trei țări vecine, Belarus, Rusia și Ucraina”.
Peste șapte mii au venit doar joi.
Presa rusă independentă relevă că un număr record de deținuți au dispărut din închisorile din Rusia, fiind înrolați de prietenul lui Putin în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, sondajele comandate de Kremlin arată că populația nu agreează războiul, așa cum și-ar dori autoritățile. Și tot jurnaliștii ruși scriu cum generalii care-l păzesc pe Putin vor să-l apere cu preoți, hipnotizori și parapsihologi.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
