DEZINFORMARE: Ca și Andrei Marga, Henry Kissinger susține că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei în schimbul păcii

NARAȚIUNI: 1. Graniţele Ucrainei sunt nefireşti, ele trebuie reconfigurate, iar teritoriul ucrainean împărţit între „proprietarii” de drept. 2. Restul Ucrainei trebuie să rămână o zonă tampon între Rusia şi NATO. 3. Ucraina nu doreşte pacea, drept urmare este vinovată pentru războiul pe care îl poartă împotriva Rusiei.

CONTEXT: În luna mai a acestui an, Henry Kissinger le cerea tuturor forţelor implicate în conflictul ruso-ucrainean să găsească urgent o soluţie pentru pace. Kissinger sugera însă că această soluţie nu poate fi găsită decât pornind negocierile de la statusul quo ante al graniţelor Ucrainei, fără însă a detalia la care status se referă; s-a speculat că Henry Kissinger ar fi sugerat ca Rusiei să îi fie cedată peninsula Crimeea, pe care o invadase și anexase cu puțin timp în urmă. Speculația a fost tratată drept o certitudine de propaganda rusă și a fost evident preluată şi de portavocile Kremlinului în România, printre acestea aflându-se şi fostul turnător la Securitate, Andrei Marga. Kissinger a revenit cu clarificări legate de sugestia sa, într-un editorial publicat în presa britanică săptămâna trecută. Cu această ocazie, activenews.ro, binecunoscutul site sursă de fake news din online-ul românesc, revine cu interpretarea rusească a modelului sugerat de Kissinger, încercând în acelaşi timp să valideze şi poziţia lui Andrei Marga, poziţie respinsă vehement şi considerată total inacceptabilă de către diplomaţia românească.

OBIECTIV: Promovarea ideii că războiul din Ucraina nu este decât un complot între Kiev şi NATO îndreptat împotriva Rusiei, portretizată ca fiind o victimă care are dreptul să se apere și să-şi protejeze poporul, la fel cum ar trebui să facă şi celelalte ţări cărora Ucraina le-a „răpit” din teritorii. Acreditarea ideii că teritoriile ocupate și anexate de Rusia îi aparțin, de drept, acesteia, lucru care este înțeles și în Occident.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Făcând o paralelă cu izbucnirea şi desfăşurarea Primului Război Mondial, Henry Kissinger avertizează asupra pericolului declanşării unui război global, în eventualitatea unei escaladări a actualului conflict ruso-ucrainean. Dar, deşi Kissinger trece scurt în revistă şi reconfigurarea teritorială a Europei de după „Marele Război”, ea nu este considerată a o opţiune în momentul de faţă. Mai exact, diplomatul american nu vede încetarea conflictului prin semnarea unui tratat precum cel din 1919, de la Versailles. Conştient că, în acest moment, o Ucraina neutră, tampon între NATO şi Rusia, reprezintă o utopie, fostul secretar de stat sugerează un acord provizoriu de încetare a focului: Ucraina a devenit pentru prima dată în istoria modernă un stat important în Europa Centrală. Ajutată de aliații săi și inspirată de președintele său, Volodymyr Zelensky, Ucraina s-a opus cu succes forțelor convenționale ruse care au ţinut Europa în şah încă de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest fapt aduce în discuție problemele referitoare la apartenența Ucrainei la NATO. Ucraina a dobândit una dintre cele mai mari și mai eficiente armate terestre din Europa, echipată de America și aliații săi. Un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO, indiferent de forma aleasă. Alternativa neutralității nu mai are sens, mai ales după ce Finlanda și Suedia vor fi aderat la NATO. De aceea, în mai, am recomandat stabilirea unei linii de încetare a focului de-a lungul granițelor existente acolo unde a început războiul la 24 februarie. Rusia și-ar anula cuceririle de acolo, mai puţin teritoriul pe care l-a ocupat cu aproape un deceniu în urmă, inclusiv Crimeea. Acel teritoriu ar putea face obiectul unei negocieri după o încetare a focului.

Practic, Kissinger sugerează o oprire imediată a atacurilor ruseşti asupra Ucrainei și retragerea trupelor Moscovei din regiunile Herson şi Zaporojie. Pentru Donbass și Crimeea, capturate de Rusia sau de oamenii săi din Donețk anterior invaziei din 2022, Kissinger propune organizarea unor referendumuri cu privire la autodeterminarea reale și monitorizate de comunitatea internațională – dar doar dacă soarta lor nu poate fi decisă prin negocieri. Sub nici o formă, diplomatul american nu aduce în discuţie divizarea Ucrainei precum cea din viziunea lui Marga şi nici nu propune vreo cedare voluntară de teritorii dinspre partea ucraineană în favoarea Moscovei.

Atât Ucraina, cât şi Occidentul, s-au pronunțat constant asupra deschiderii către negocieri, inclusiv pentru o schimbare a regimului administrativ al celor două regiuni, dar numai în condiţiile de retragere a trupelor invadatoare de pe teritoriul acestora. Refuzul Rusiei şi atacurile repetate asupra întregului teritoriu ucrainean fac însă aceste negocieri imposibile.